Premierul chinez ordonă pregătiri de război. Analist politic: Xi Jinping intenționează să unifice China cu Taiwanul în timpul mandatului lui Joe Biden

China își va mări bugetul militar la 1,35 trilioane de yuani (aproximativ 207,8 miliarde de dolari) în 2021, cu 6,8 la sută mai mult decât 2020, a informat presa chineză de stat pe 6 martie. Un expert a declarat pentru The Epoch Times că Partidul Comunist Chinez (PCC) a declarat că prioritatea maximă este consolidarea armatei sale. În timpul celei mai importante întâlniri anuale a partidului de guvernământ, cunoscute sub numele de „cele două sesiuni”, pe 5 martie, premierul Li Keqiang a spus: „(Ar trebui) să întărim în mod cuprinzător exercițiile militare și să ne pregătim pe deplin pentru război”.

„Construirea unei armate puternice este una dintre sarcinile de top ale (liderului chinez) Xi Jinping. Sloganul său este să construiască o Chină puternică”, a declarat pentru The Epoch Times, pe 7 martie, comentatorul afacerilor cu China din SUA, Tang Jingyuan.

„Cred că Xi va întreprinde acțiuni agresive după ce va putea prelua un alt mandat [în 2022]”.

Bugetul militar

Ziarul chinez Cankao Xiaoxi, administrat de Xinhua, a publicat pe 6 martie a.c. bugetul militar al Chinei. Raportul nu a menționat niciun număr oficial, dar a susținut că datele provin de la două mass-media de peste mări. Acesta este un mod tipic în care regimul chinez publică informații pe care le-ar putea schimba în viitor sau pe care nu dorește să le anunțe oficial. Raportul spune că China va cheltui 1,35 miliarde de yuani (aproximativ 207,8 miliarde de dolari) pentru apărare în 2021, ceea ce reprezintă cu 6,8 la sută mai mult decât bugetul din 2020.

Pe 5 martie, premierul Li Keqiang a anunțat: „Ținta ratei de creștere a produsului intern brut [PIB] a Chinei în 2021 nu este mai mică de șase procente”. Bugetul pentru apărare va crește cu 6,8%, ceea ce reprezintă 0,8% mai mult decât PIB-ul estimat și se potrivește cu investițiile regimului chinez din ultimii ani. Bugetul militar al Chinei a crescut cu 6,6 la sută în 2020, 7,5 la sută în 2019, 8,1 la sută în 2018, 6,94 la sută în 2017 și 7,46 la sută în 2016 – cifrele sunt toate mai mari decât rata de creștere a PIB-ului din anul, a informat Herald China pe 6 martie.

În 2020, economia Chinei a fost afectată de pandemia COVID-19, inundații, secete, lăcuste, pesta porcină africană, iar exporturile au fost în cădere liberă luni de zile. PCC a susținut că rata sa de creștere a PIB-ului a fost de 2,3% în 2020, dar economiștii chinezi nu au crezut datele și au estimat că rata reală de creștere ar putea fi negativă. În același an, China și-a mărit bugetul pentru apărare cu 6,6% și a cheltuit 1,27 trilioane de yuani (194 miliarde de dolari) pentru cheltuieli militare.

Ambiţie

Li Keqiang a declarat că China intenționează să-și consolideze armata în 2021 prin aplicarea a cinci aspecte: politică, reformă, tehnologii, talente și gestionare prin legi. Li a cerut de asemenea guvernelor locale de la diferite niveluri să sprijine dezvoltarea armatei. În documentul întocmit, intitulat „Al paisprezecelea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a Chinei și schița obiectivelor pe termen lung pentru 2035”, care a fost lansat pentru prima dată la „cele două sesiuni” din 5 martie, regimul a subliniat că armata trebuie să fie loială PCC. Documentul mai spunea că dezvoltarea tehnologiilor în următoarele domenii este crucială: ocean, spațiu, spațiu cibernetic, biologie, energie nouă, inteligență artificială (AI) și tehnologie cuantică. Planul spunea că evoluțiile tehnologice trebuie realizate prin cooperarea dintre militari și civili, pe care regimul chinez l-a numit „fuziune civil-militară”. Documentul explica: „Militarii și civilii ar trebui să planifice dezvoltarea tehnologiei în ansamblu, să împartă resursele și facilitățile între ele, să transfere tehnologiile în ambele utilizări și să co-dezvolte afacerile cheie”.

Planul menționa resursele umane: „Consolidarea pregătirii comune a personalului militar și civil, completarea sistemului care sprijină personalul să lucreze fie pentru militari, fie pentru civili, stabiliți certificări comune de calificare [pe care atât militarii, cât și civilii le acceptă”. ” Planul a reiterat de mai multe ori despre modernizarea și dezvoltarea armelor avansate și echiparea armatei cu arme inteligente.

Ţintă

Autoritățile chineze continuă să afirme că dezvoltarea armatei este în scop de apărare. Pe 28 februarie, Ministerul Apărării Naționale din China a postat o întrebare pe contul său oficial WeChat: „China continuă să-și întărească forța militară și să-și arate mușchii lumii [în ultimii ani]. China devine din ce în ce mai agresivă atunci când are dispute cu țările vecine. Aceasta înseamnă că China și-a schimbat politica de apărare defensivă? ” Ministerul apărării a susținut atunci că China nu va urmări hegemonia și nici expansiunea și crede în apărarea defensivă.

Cu toate acestea, armata chineză a devenit mai agresivă în strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, cum ar fi efectuarea de exerciții militare, navigarea cu un portavion și trimiterea avioanelor de război pentru a intra în spațiul aerian al Taiwanului. În august 2020, Beijing a lansat rachete balistice în Marea Chinei de Sud pentru a viza portavioane străine imaginare.

„Este bine cunoscut faptul că regimul chinez dorește cu nerăbdare să unifice Taiwanul (cu continentul”) ”, a declarat comentatorul pentru afaceri chineze Tang Jingyuan, cu sediul în SUA. „Este doar o chestiune de sincronizare”.

Tang crede că Xi Jinping vrea ca China să concureze cu Statele Unite, motiv pentru care a stabilit sloganul politic al administrației sale drept „China puternică”.

Sloganul lui Xi este diferit de sloganul „ridicare” al fostului lider chinez Mao Zedong și de „China bogată” a lui Deng Xiaoping. „Guvernul chinez numește Taiwan o insulă-comoară. Vrea să ocupe Taiwanul, ceea ce poate întări regimul de la Beijing ”, a adăugat Tang.

Pe baza observației sale, Tang consideră că Xi Jinping intenționează să unifice Taiwanul cu continentul în timpul mandatului președintelui SUA Joe Biden.

„Autoritățile de la Beijing s-au temut de Statele Unite și aliații săi atunci când se gândesc să unifice Taiwanul cu forța în ultimele decenii. Acum, economia SUA este grav afectată de virusul PCC (Partidul Comunist Chinez) (cunoscut sub numele de coronavirus nou), iar Biden este îngăduitor față de China. Este o bună oportunitate pentru Beijing de a începe un război în strâmtoarea Taiwan. Dar acum nu este momentul potrivit ”, a spus Tang.

Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 vor fi găzduite de Beijing și vor începe pe 4 februarie 2022. Evenimentul este menit să promoveze pacea, dar China își va pierde rolul de gazdă dacă va lansa un război înainte sau în timpul jocurilor. „Cel mai important punct este că Xi Jinping își face griji cu privire la poziția sa în regim sau, mai exact, în partid. [Foștii lideri] Facțiunea lui Jiang Zemin și susținătorii lui Hu Jintao nu îl susțin pe Xi ”, a spus Tang. „Dacă Xi lansează războiul acum, își va pierde puterea dacă nu poate unifica Taiwanul într-un timp foarte scurt … ceva de genul într-o săptămână”. „Prima prioritate actuală a lui Xi este de a-și menține poziția pentru un alt mandat, care va fi stabilit în toamna anului 2022”, a adăugat Tang. „Dacă administrația Biden nu arată un sprijin clar și puternic [față de Taiwan], Taiwanul va fi în pericol în acel moment”.

Armata SUA tratează regimul chinez ca pe o amenințare și trimite în mod regulat portavioane în Marea Chinei de Sud. Secretarul Apărării SUA, Lloyd Austin, a declarat într-un mesaj adresat Forței SUA pe 4 martie: „Departamentul va acorda prioritate Chinei drept provocarea noastră de stimulare numărul unu și va dezvolta conceptele operaționale, capacitățile și planurile corecte pentru a susține descurajarea și a menține competitivitatea noastră avantaj.”