Președintele României, Nicușor Dan, a adus schimbare în țară: un stil personal modest, un parcurs atipic spre cea mai înaltă funcție în stat – peste care se suprapun speranțele pe care milioane de români și le-au pus în el.
Fostul matematician a produs însă și o altă premieră la noul său loc de muncă, Palatul Cotroceni, ridicat în secolul al XVII-lea pentru regi și boieri, și care nu a mai fost martor de peste un secol la acest lucru: tropăitul pașilor mici ai copiilor.
Dan, în vârstă de 55 de ani, este primul președinte post-comunist al României care are copii mici. Împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, are o fiică de 9 ani, Aheea, și un fiu de 3 ani, Antim. Așadar, două premiere: copii mici la Cotroceni și un șef de stat necăsătorit într-o țară conservatoare din punct de vedere social, care totuși a promis că se va căsători curând cu partenera sa cu care își împarte viața de peste 20 de ani.
În ultimele săptămâni, românii l-au văzut pe noul ales, Dan, cu rucsacul în spate, luându-și fiica de la școală, însoțit de agenții săi de securitate. Interviuri și fotografii mai vechi cu locuința închiriată a familiei dintr-un cartier muncitoresc din București au reapărut la suprafață, inclusiv o imagine emoționantă cu fiul său nou-născut, venit pe lume prematur, dormind pe pieptul unui Dan el însuși adormit.
Luni, când Nicușor Dan a depus jurământul în Parlament, toate privirile s-au îndreptat către o fetiță mică cu ochelari, îmbrăcată în alb, care urmărea scena cu atenție deplină. Bărbatul care depunea jurământul în fața națiunii nu era doar noul președinte al României, ci „tati, președinte”.
Mai târziu, la Palat, când Dan se pregătea să rostească un discurs, Aheea l-a urmat până la tribună, doar ca el să-i facă semn că acela nu era locul ei. Fetița a fugit din sală, stârnind râsete – un moment uman, cald, care a străpuns solemnitatea atmosferei.
Atât de dedicat este Dan ideii de a le oferi copiilor o viață normală, încât a spus că familia se va muta în reședința prezidențială abia după 15 iunie, când se încheie anul școlar.
În România, o asemenea atitudine, la un asemenea nivel, este ceva fără precedent: liderii preferă să păstreze misterul și intangibilitatea aferente de obicei accederii într-o înaltă funcție, și să-și țină viața de familie departe de ochii publicului, într-o țară traumatizată de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu, de detestata primă doamnă, Elena Ceaușescu, și de cei trei copii ai lor.
Primul președinte post-comunist al României, Ion Iliescu, nu a avut copii, iar soția sa, Nina, apărea rar în public, în timp ce copiii lui Emil Constantinescu (1996–2000) erau deja adulți. Traian Băsescu, președinte între 2004 și 2014, avea două fiice adulte, iar ultimul președinte, Klaus Iohannis, nu a avut copii. Soția sa, Carmen, crucificată în presă, a stat în mare parte departe de atenția publicului.
Să revenim la Palatul Cotroceni, un edificiu impunător, dar elegant, locul în care România a decis să rupă neutralitatea și să se alăture Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) în 1916, iar doi ani mai târziu și locul în care liderii au semnat Tratatul de Pace de la București.
Palatul, afectat de cutremurul din 1977 și situat pe malul vestic al Dâmboviței, este locul în care copiii lui Dan vor putea să se joace, să alerge și să se cațere în copaci, dacă doresc. După prăbușirea regimului comunist, în 1989, a fost transformat în biroul și zona de recepție a președinților României, revenind astfel la scopul său inițial.
Construit în secolul al XVII-lea și fondat de Șerban Cantacuzino, în anii 1890 palatul le-a fost oferit drept reședință regelui Ferdinand și reginei Maria, care și-au crescut acolo cei șase copii.
Prințul Mircea al României, cel mai mic copil al regelui Ferdinand și al reginei Maria, s-a născut la Palatul Cotroceni în ianuarie 1913, cu un an înainte ca Ferdinand să devină rege, dar a murit înainte de a împlini patru ani, din cauza febrei tifoide.
Palatul are și o biserică ortodoxă în incinta sa, dar nu este clar dacă Nicușor Dan va alege să se căsătorească acolo. Ceea ce pare însă clar este că cei doi copii ai săi se vor bucura de viața la Cotroceni, iar românii au acum un lider care este deschis în privința vieții sale de familie.
Context
Dan a candidat ca independent și și-a început viața publică în calitate de activist civic, apărând patrimoniul arhitectural al Bucureștiului. Olimpic la matematică, a candidat de două ori la funcția de primar, în 2012 și 2016, înainte de a o și câștiga, în 2020, și a fi reales cu ușurință în 2024.
După ce România a anulat alegerile în contextul unor acuzații de interferență rusă care ar fi denaturat rezultatul în favoarea unui outsider radical aflat pe primul loc, Dan a anunțat că va candida la reluarea scrutinului din luna mai. Deși era popular în București, a fost atacat din toate părțile — atât de naționaliști, cât și de partidele tradiționale.
Totuși, a depășit toate obstacolele și a câștigat decisiv turul al doilea, pe 18 mai, marcând începutul unei noi ere în politica românească, într-un moment în care mulți cetățeni sunt frustrați de clasa conducătoare și îngrijorați de războiul din Ucraina vecină.
Ziua în care, brusc, nu a mai fost OK să fii pro-european în România
