Primul interviu al lui Navalnîi: Putin e în spate. Ar fi groaznic dacă Noviciokul s-ar folosi fără ordinul lui. Conducerea rusă nu va renunţa la otrăviri

Liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, a discutat cu jurnaliștii Der Spiegel, în primul interviu acordat după otrăvirea sa, despre experiența care l-a dus cel mai aproape de moarte, despre presupusa responsabilitate a lui Putin în tentativa de lichidare și despre vizita efectuată de cancelarul Angela Merkel la spital.

„Este miercuri, ora 6.00 dimineața, când Alexei Navalnîi apare la redacția din Berlin a DER SPIEGEL pentru un interviu. Biroul este situat la câteva sute de metri de Spitalul Universitar Charité, unde Navalnîi a fost tratat timp de o lună, un interval în care a pendulat între viață și moarte.

Navaln]i, care a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Novichok, a fost externat din spital săptămâna trecută.

A venit la interviu însoţit de patru agenți de la Oficiul de Stat pentru Investigații Criminale (LKA). Navalnîi, care până de curând nu putea să meargă, nu a luat liftul, ci a urcat pe scări.

Alexei Navalnîi în vârstă de 44 de ani, este cel mai cunoscut politician rus de opoziție. După tentativa de asasinat din 20 august, din orașul siberian Tomsk, a ajuns în centrul atenției internaționale. Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit astfel încât acestuia să i se permită să părăsească Rusia pentru a fi tratat în Germania. Deoarece a fost otrăvit cu o substanță care poate proveni, în esență, doar din laboratoarele administrate de statul rus, problema responsabilității personale a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, este una pe care o pun mulți din întreaga lume. Nu este pentru prima dată când un om politic de opoziție rus este ucis, dar este pentru prima dată când circumstanțele par să ducă atât de clar spre Kremlin.

Interviul cu DER SPIEGEL este primul acordat de Navalnîi de la acel atac. El este alert la întâlnire și își amintește multe lucruri, dar impactul otrăvirii este încă clar. Cicatricile de pe gât indică faptul că a fost pus la ventilator. Când toarnă apă din sticlă în pahar, efortul depus este evident și trebuie să se folosească de ambele mâini. Dar el refuză ajutorul: „Terapeutul meu fizic spune că ar trebui să încerc să fac totul singur”.

Navalnîi pare mai agitat decât la întâlnirile anterioare. Fața sa este mai suptă, iar silueta mai osoasă, după ce a slăbit 12 kilograme. Dar vocea lui este aceeași dintotdeauna, la fel ca umorul şi ironia sa. Lângă se află purtătorul lui de cuvânt, Kira Yarmiş, care i se afla alături în avion, pe 20 august, când a început să dea semne că ar fi fost otrăvit.

Înainte de a începe interviul, opozantul rus are ceva ce vrea să spună.

Navalnîi: Este important pentru mine că acest interviu apare în presa germană. Nu am fost niciodată strâns asociat cu Germania. Nu cunosc pe nimeni aici. Nu am cunoscut niciun politician. Și totuși s-a dovedit – vedeți, vocea mea tremură, am devenit atât de emoționat – că politicienii germani și Angela Merkel s-au interesat de soarta mea și mi-au salvat viața. Medicii de la Charité mi-au salvat viața a doua oară și, mai important, mi-au redat personalitatea. Așadar, primul lucru pe care vreau să-l spun este că simt o recunoștință extraordinară față de toți germanii. Știu că sună cam exagerat, dar Germania a devenit o țară specială pentru mine. Aveam puține legături aici înainte și am vizitat Berlinul pentru prima dată doar acum trei ani! Și apoi atâta compasiune umană de la atâția oameni.

DER SPIEGEL: Cititorii noștri vor fi bucuroși să audă asta. Ce mai faceţi, domnule Navalnîi?

Navalnîi: Mult mai bine decât acum trei săptămâni și se starea mi îmbunătățește în fiecare zi. Nu cu mult timp în urmă, puteam urca doar 10 trepte, dar acum pot să ajung până la etajul 5. Cel mai important lucru pentru mine este că mi-au revenit abilitățile mentale. Dar, poate vom constata contrariul în timpul acestui interviu (râde).

DER SPIEGEL: Aţi scris pe Instagram că nu mai puteţi sta pe un picior.

Navalnîi: Acum pot din nou. Următoarea mea provocare este să stau pe un picior și să întind celălalt picior înainte, lucru la care mă antrenez în fiecare zi. Acestea sunt de fapt exerciții pe care bătrânii 90 de ani le fac în parc.

DER SPIEGEL: Dormiţi bine?

Navalnîi: Aceasta este cea mai mare problemă a mea. Râdeam de persoanele cu probleme de somn, pentru că eu nu le-am avut niciodată. Dar apoi a venit coma, anestezia, înțărcarea de la sedative, acea stare lungă de plutire, când nu eram nici adormit, nici treaz. De atunci nu am mai putut dormi fără somnifere.

DER SPIEGEL: Când v-aţi pierdut cunoștința, eraţi o figură în politica rusă. Când v-aţi trezit din comă, eraţi o figură politică globală. Cancelarul Merkel chiar v-a vizitat când vă aflaţi pe patul de spital. Despre ce aţi vorbit?

Navalnîi: Asta a fost săptămâna trecută. A fost total neașteptat. Ușa s-a deschis, a intrat medicul meu – și Merkel. A fost o întâlnire privată cu familia mea – soția mea, Julia, și fiul meu, Zahar, erau acolo. Nu vă pot da detalii, dar nu am discutat nimic secret sau senzațional. Vizita a fost un gest. M-a impresionat cât de exact cunoaște Rusia și cazul meu. Ea cunoaște unele detalii mai bine decât mine. Are, într-adevăr, o înțelegere profundă a ceea ce se întâmplă în Rusia. Și când vorbești cu ea, înțelegi de ce a fost în fruntea Germaniei de atât de mult timp. I-am mulțumit pentru eforturile depuse și mi-a spus: „Mi-am făcut doar datoria”.

DER SPIEGEL: Cum a decurs viața de zi cu zi de când aţi părăsit spitalul? Unde locuiţi?

Navalnîi: Locuiesc aici cu soția și fiul meu. Fiica mea s-a întors la Universitatea Stanford. Am închiriat un apartament. Viața mea de zi cu zi este monotonă. Fac zilnic exerciţii – asta e tot ce fac. Dimineața, mă plimb în parc – asta e treaba mea. Apoi fac exercițiile cu medicul. Seara, merg la o altă plimbare. În timpul zilei, încerc să lucrez pe computer. Medicii spun că pot fi readus la 90% din fosta mea capacitate, poate chiar la 100%, dar nimeni nu știe cu siguranță. Practic, cam sunt cobai. La urma urmei, nu sunt foarte mulți oameni pe care să îi poţi observa în viaţă după ce au fost otrăviți cu un agent neurotoxic. La un moment dat, probabil că se va scrie despre cazul meu în reviste medicale. Și sunt fericit să împărtășesc experiențele mele. Serios: conducerea rusă a dezvoltat o astfel de înclinație spre otrăvire, încât nu se va opri în curând. Istoricul meu medical va fi instructiv.

DER SPIEGEL: Urmărind postările pe social media, se pare că vă dădeaţi jos des din patul de spital.

Navalnîi: Medicii și asistenții medicali de la Charité sunt cei mai toleranți oameni din lume. Am fost un pacient dificil. Mă trezeam noaptea în secția de terapie intensivă și, odată, am smuls toate tuburile din corp și am început să sângerez. Mai târziu, când eram deja conștient și puteam recunoaște și vorbi cu oamenii din jurul meu, am avut crize isterice. Am spus că sunt sănătos și că vreau să merg la un hotel. Săptămâni mai târziu, am înțeles că acest comportament ciudat a fost o consecință a otrăvirii.

DER SPIEGEL: Haideți să trecem în revistă ceea ce vi s-a întâmplat și vom începe cu ultima dvs. amintire înainte de a vă pierde cunoștința. Este 20 august, la ora 8.00 dimineața. Sunteţi într-un avion de la Tomsk la Moscova. Aţi petrecut câteva zile în Siberia. Ce vă trecea prin cap?

Navalnîi: Este o zi minunată. Sunt în drum spre casă, după o călătorie de afaceri obositoare și de succes. Am filmat videoclipuri pentru campania electorală regională și totul a decurs conform planului. Stau confortabil pe scaunul meu și aștept cu nerăbdare un zbor liniștit în timpul căruia pot urmări un serial. Sunt nerăbdător ca, odată întors la Moscova, să înregistrez emisiunea săptămânală de pe YouTube și apoi să petrec weekendul cu familia mea. Mă simt bine, la fel ca la aeroport. Și apoi … este greu de descris pentru că nu este nimic cu care să pot compara. Compușii organofosforici atacă sistemul nervos aşa cum atacul DDos atacă computerul – este o suprasarcină care te rupe. Nu te mai poți concentra. Simt că ceva nu este în regulă. Încep să mă treacă transpiraţii reci. Îl rog pe Kira să îmi dea un șervețel. Apoi îi spun: Vorbește-mi. Trebuie să aud o voce – ceva nu este în regulă cu mine. Se uită la mine de parcă aș fi nebun și începe să vorbească.

DER SPIEGEL: Ce s-a întâmplat atunci?

Navalnîi: Nu înțeleg ce se întâmplă cu mine. Personalul de zbor vine cu căruciorul. Mai întâi vreau să le cer apă, dar apoi spun: Nu, lasă-mă să trec, mă duc la baie. Mă spăl cu apă rece, mă așez și aștept, apoi mă spăl din nou. Și apoi mă gândesc: Dacă nu ies acum, nu voi ieși niciodată. Cel mai important sentiment a fost: Nu simți durere, dar știi că mori. Că mori chiar acum, deşi nimic nu te doare. Ies de la toaletă, mă întorc către steward și, în loc să cer ajutor, spun, spre propria mea surpriză: „Am fost otrăvit. Mor.” Și apoi m-am întins pe jos în fața lui pentru a muri. El este ultimul lucru pe care îl văd – o față care mă privește cu o ușoară uimire și un zâmbet ușor. El spune: „otrăvit?”, iar prin asta el probabil se gândeşte că puiul care mi s-a servit era stricat.

Și ultimul lucru pe care îl aud, deja când sunt pe podea, este: Ai probleme cu inima? Dar inima nu mă doare. Nimic nu doare. Tot ce știu este că mor. Apoi aud vocile tot mai liniștite și o femeie strigând: „Nu ne părăsi! Nu ne părăsi!” Atunci s-a terminat. Știu că sunt mort. Abia mai târziu s-a dovedit că m-am înșelat.

DER SPIEGEL: Există un videoclip, filmat de un pasager, în care țipetele tale pot fi auzite în avion. Sună oribil, aproape ca strigătele unui animal.

Navalnîi: L-am urmărit – circulă pe internet sub titlul: „Navalnîi țipând de durere”. Dar nu a fost durere. Era altceva, mai rău. Durerea te face să simți că trăiești. Dar în acest caz, simți: acesta este sfârșitul.

DER SPIEGEL: Cât a durat totul?

Navalnîi: Poate că au trecut 30 de minute, de la momentul în care mi s-a părut că e ceva cu mine şi până când mi-am pierdut cunoştinţa. Toate astea, după ce am decolat.

DER SPIEGEL: Aţi petrecut noaptea la Hotelul Xander, din Tomsk, unde probabil aţi intrat în contact cu otrava. Vă amintiţi ce aţi atins acolo?

Navalnîi: Urme de otravă au fost găsite pe o sticlă de apă. Se pare că am atins o suprafață contaminată, apoi am întins mâna după sticla de apă, am băut ceva din ea, am pus-o înapoi și am părăsit camera de hotel. Așa că presupun că am absorbit otrava prin piele. Există multe obiecte pe care le atingi într-un hotel înainte de a pleca – dușul, toaleta, suportul pentru haine, mânerul genţii – sigur atingi ceva. De aceea este atât de important să îmi examinez hainele. Otrava poate fi aplicată pe orice articol de îmbrăcăminte personală.

DER SPIEGEL: Hainele au fost luate după ce aţi fost internat la spitalul din Omsk și nu au fost returnate niciodată.

Navalnîi: Nu mă îndoiesc că hainele mele fierb de o lună într-un recipient mare de înălbitor! Pentru ca urmele să fie eliminate (râde). Dacă nu ar fi fost acest lanț de circumstanțe norocoase – piloții care aterizează de urgență în Omsk, ambulanța care așteaptă deja la aeroportul din Omsk și faptul că mi s-a administrat atropină în decurs de o oră și jumătate – aș fi decedat. Planul a fost inteligent: aș fi decolat, aș fi murit în zbor și aș fi ajuns într-o morgă din Omsk sau Moscova. Și atunci nimeni nu ar fi găsit pe Noviciok, pentru că la morgă nu au spectrometre de masă. În plus, ar fi putut aștepta puțin înainte de a efectua analiza. Ar fi fost doar o moarte suspectă.

DER SPIEGEL: Aţi fi putut muri la hotel.

Navalnîi: Unii suspectează că planul era să mă fac să mor în somn. Sincer, însă, după ce am trecut prin otrăvire, cred că m-aș fi trezit. Ar fi fost o vedere amuzantă pentru camerele de securitate ale hotelului: Eu târându-mă pe hol, în lenjerie intimă, cu aceste simptome. Garantez că, cu aceste simptome, aș fi folosit ultimele forţe pentru a mă târî afară. Ar fi fost un plan riscant să mă omoare în acel hotel. Personalul încă ar fi putut suna la ambulanță.

DER SPIEGEL: Care este explicația dvs. pentru faptul că nimeni altcineva nu a fost rănit de otravă? Alții au fost răniți la Salisbury, în Marea Britanie, unde fostul agent Serghei Skripal a fost otrăvit.

Navalnîi: Cred că și-au învățat lecția din cazul Skripal, când 48 de persoane au fost contaminate și o femeie a murit. De aceea nu poți aplica otravă unui obiect precum chiuveta sau dușul, pe care s-ar putea să nu-l folosesc. Sau pe telefonul meu mobil, pe care i l-aș fi dat lui Kira – caz în care, în loc de o moarte suspectă, ai fi avut două. Așa cum am spus: doar speculez aici. Evident că ne uităm la un mijloc mai sofisticat, iar otrava a fost aplicată pe un obiect pe care numai eu îl ating.

DER SPIEGEL: Ce ziceţi de urmele pe care le-aţi lăsat pe sticla de apă?

Navalnîi: Au fost inofensive. Era o cantitate mică de otravă. Oricine ar fi putut atinge sticla fără a păţi ceva.

DER SPIEGEL: Faptul că sticla de apă a putut fi examinată în Germania se datorează echipei dvs., care au scos-o din hotel împreună cu alte obiecte.

Navalnîi: Erau încă în același hotel, la micul dejun, când au primit un mesaj text de la Kira, în Omsk, că am fost otrăvit. Scenariul ucideii mele a fost, desigur, întotdeauna prezent, deși mai mult ca o glumă. Dar primul lor gând a fost că trebuie să ajungă în camera mea pentru a securiza tot ce se poate. A fost mai mult din disperare, pentru că toată lumea credea că am fost otrăvit cu ceaiul la aeroport. Nimeni nu se gândea la un agent neurotoxic. Cu greu mi-a venit şi mie să cred. Este ca și cum ai arunca o bombă nucleară asupra unei singure persoane. Există un milion de metode mai eficiente. Când soția mea, Yulia și membra echipei noastre, Maria Pevchikh, au adus obiectele în Germania, nu se gândeau la dovezi, ci pur și simplu la a afla cu ce fusesem otrăvit. Au predat lucrurile medicilor, nu unor agenți secreți cu ochelari de soare negri şi căşti în urechi.

DER SPIEGEL: Se pare că erați deja urmărit la fiecare pas în Tomsk, cel puțin conform unei scurgeri de informaţii din partea forțelor de securitate ruse, către un ziar din Moscova. Știați?

Navalnîi: Am fost urmărit non-stop din 2012 – adesea foarte deschis. Când călătoresc în regiuni, există de obicei o hoardă întreagă – agenți de la Centrul pentru Combaterea Extremismului, FSB și așa mai departe. Dar nu am observat nimic neobișnuit. Am auzit de articol. Mi se pare că elemente ale serviciilor secrete, care erau responsabile de supraveghere, căutau să se absolve public – spunând că nu suntem vinovați pentru otrăvire! Cu siguranță, nu a fost emis un ordin către întregul FSB pentru a-l ucide pe Navalnîi. El s-a limitat la cel mai înalt nivel. Și cei care au fost responsabili să mă urmărească au fost ei înșiși surprinși de fapt.

DER SPIEGEL: V-au spus autoritățile germane mai multe decât au împărtășit publicului?

Navalnîi: Nu. Ce știu, am obținut de la mass-media germană. Ceea ce știm sigur este că am avut deja contact cu otravă la hotel. Că a fost Noviciok sau, mai exact, o nouă versiune a acestuia. Și că această otravă este la îndemâna numai a unui cerc restrâns de oameni.

DER SPIEGEL: Aveţi mulți dușmani. Cine credeţi că se află în spatele otrăvirii dvs.?

Navalnîi: Afirm că Putin a fost în spatele crimei și nu am altă explicație pentru ceea ce s-a întâmplat. Nu spun asta pentru a mă auto-flata, ci bazându-mă pe fapte. Cel mai important fapt este Noviciok. Ordinul de utilizare sau producere poate proveni doar de la doi bărbați – șeful FSB sau șeful SWR, serviciul de informații externe.

DER SPIEGEL: Dar agenția de informații militare, GRU, care a fost legată de atacul asupra lui Serghei Skripal?

Navalnîi: Probabil și GRU. Când Putin susține că eu însumi am produs Noviciok și m-am otrăvit cu el, ai în faţă o imposibilitate. Putem presupune că doar trei persoane pot da ordinul de inițiere a „măsurilor active” și de folosire a Noviciok. Dacă sunteți familiarizați cu realitatea rusă, atunci știți și că șeful FSB, Alexander Bortnikov, șeful SVR, Narîşkin, sau șeful GRU nu pot lua o astfel de decizie fără a fi mandat de la Putin. I se subordonează.

DER SPIEGEL: Dar dacă Putin se află în spate, de ce v-a lăsat să ieșiţi din țară?

Navalnîi: Cred că erau hotărâți să nu mă lase să plec din țară, așa că au declarat public că nu sunt apt să fiu transportat. Așteptau să mor. Dar, datorită sprijinului acordat mie și datorită eforturilor soției mele, totul amenința să se transforme într-un fel de reality-show online, numit: „Navalnîi Dies in Omsk”. Un număr enorm de oameni, cărora le sunt foarte recunoscător, au spus: Nu vrem să urmărim acel spectacol. Pentru oamenii lui Putin este important să nu-i acorde adversarului statutul de martir, să nu-i ofere – fie că este mort sau viu – niciun capital politic. Dacă aș fi murit în Omsk sau aș fi suferit un prejudiciu permanent acolo, în mod clar ar fi fost responsabilitatea lor. Poate că nu ar fi fost posibil să se demonstreze utilizarea Noviciok în acest caz, dar în mod clar ar fi fost vina lor că nu mi s-a permis să părăsesc țara. În plus, au așteptat 48 de ore, sperând că prezenţa otrăvii nu va mai putea fi dovedit după aceea.

DER SPIEGEL: Putin este cunoscut pentru împărțirea adversarilor în două categorii: „dușmani” și „trădători”. Sunt permise toate mijloacele împotriva trădătorilor, grup în care fusese inclus fostul agent Skripal. Dvs., totuși, vă aflaţi în categoria „dușmani”. Deci, de ce au folosit Noviciok?

Navalnîi: Dacă cineva mi-ar fi spus acum o lună și jumătate că voi fi otrăvit cu Noviciok, aș fi râs. La urma urmei, știm cum luptă Putin cu opoziția. Avem 20 de ani de experiență. Poți fi arestat, bătut, stropit cu dezinfectanți sau împușcat pe un pod, ca Boris Nemțov. Dar agenții de război chimic au fost considerați de domeniul serviciilor de informații.

DER SPIEGEL: Putin vi-a reactualizat statutul, de la inamic la trădător? Sau avem o imagine greșită a sistemului lui Putin?

Navalnîi: Cred că imaginea a fost corectă, dar că realitatea s-a schimbat şi ceva în mintea lui Putin s-a schimbat. Putin știe totul despre mine. Locuiesc sub supraveghere totală. Știe că nu sunt nici oligarh, nici agent secret, ştie că sunt politician. Dar au existat schimbări: protestele împotriva lui Lukașenko, din Belarus, protestele din regiunea Habarovsk, împotriva partidului Kremlinului. Și faptul că birourile noastre regionale există încă …

DER SPIEGEL: … birourile locale ale organizației dvs., prin care conduceți un partid național de facto, chiar dacă oficial nu îi este permis să funcţioneze.

Navalnîi: De doi ani, am fost supuși unei presiuni fără precedent: mai multe percheziții pe săptămână, confiscarea echipamentelor de birou, înghețarea conturilor și încercări de a forța oamenii să părăsească Rusia. Dar organizația noastră există încă. Avem 40 de birouri regionale. Speculez aici, dar poate că au decis astfel: am făcut tot ce se putea, dar dacă aceste metode nu funcționează, atunci este timpul să recurgem la mijloace extreme.

DER SPIEGEL: Și dacă nu e Putin?

Navalnîi: Dacă nu ar fi el, ar însemna că e mult mai rău. O ceașcă de Noviciok ar fi suficientă pentru a otrăvi toți pasagerii dintr-o mare stație de metrou din Berlin. Dacă accesul la acest agent nu este limitat la trei persoane, ci de fapt la 30, atunci este vorba de o amenințare globală. Ar fi groaznic.

DER SPIEGEL: Este Putin cu adevărat atât de interesat de dvs.? Este foarte preocupat de ambițiile sale de politică externă.

Navalnîi: De multe ori se susține că singurul interes care i-a rămas este geopolitica, că nu-i pasă de nimic altceva. Dar asta nu este adevărat. A văzut ce s-a întâmplat în Habarovsk, unde oamenii au ieșit în stradă în semn de protest de 80 de zile, iar Kremlinul încă nu are idee ce să facă cu ei. Kremlinul și-a dat seama că trebuie să ia măsuri extreme pentru a preveni un „scenariu bielorus”. Sistemul luptă pentru supraviețuire și am simțit consecințele.

DER SPIEGEL: Aţi fost otrăvit în timpul unei călătorii în Siberia pentru alegerile regionale sau, mai exact, pentru a vă pregăti strategia de „vot inteligent”, al cărei scop este de a scoate partidul de Kremlinului, Rusia Unită, din parlamentele locale din toată țara, ajutând alegătorii să găsească cel mai promițător adversar prin intermediul unei aplicații. Această strategie a avut un succes mixt. „Votul inteligent” a funcționat bine în Tomsk, mai puțin în Novosibirsk.

Navalnîi: Alegerile au arătat cum s-a schimbat realitatea politică. Un candidat la alegeri într-un oraș rusesc important apare pe buletinul de vot drept „coordonator al Statului Major Navalnîi” și obține 50 la sută din voturi împotriva celui mai important oligarh din Tomsk. La Novosibirsk, candidatul nostru a obținut 45%. Tomsk a fost o victorie, iar Novosibirsk a fost un succes, chiar dacă ni s-au furat niște mandate.

DER SPIEGEL: Care este următorul dvs. pas?

Navalnîi: Cele mai important sunt pregătirile pentru alegerile din Duma, din 2021. „Votul inteligent” nu este o strategie ușoară. Aceasta implică şi sprijinire a candidaților neplăcuți – comuniști, de exemplu. Acest lucru a consumat cea mai mare parte din munca mea de doi ani: să le explic oamenilor de ce susținem și noi oameni de genul acesta. A funcționat bine la Moscova cu ani în urmă. Am ales comuniști, iar acum primarul lui Putin, Serghei Sobianin, se teme să se prezinte în fața consiliului municipal. Rusia Unită și-a pierdut majoritatea la Tomsk.

DER SPIEGEL: Este o strategie de opoziție pură. Care este agenda dvs. actuală?

Navalnîi: Desigur, lucrăm în opoziție cu ceva. Trebuie să distrugem monopolul puterii de care se bucură Rusia Unită. Facem acest lucru organizând tactic voturile într-un mediu politic care de obicei nu per,ite accesul candidaților cu adevărat independenți.

DER SPIEGEL: Este important Rusia Unită? Partidul este într-adevăr doar un apendice al sistemului lui Putin.

Navalnîi: Există o infrastructură de bază cu care Putin controlează țara. Include mai multe elemente-cheie: În trecut, a fost popularitatea sa personală, apoi propaganda TV, instanțele controlate – și apoi Rusia Unită. Vizarea partidului este importantă. Distrugerea monopolului său este condiția prealabilă pentru ca noi să avem ocazia de a formula o agendă pozitivă. Frustrarea Kremlinului provine din faptul că am găsit metode eficiente în luptă, chiar dacă noi înșine am fost alungați din sistem.

DER SPIEGEL: Unde vă plasaţi, politic? La dreapta? La stânga?

Navalnîi: Spectrul politic nu a fost niciodată la fel de clar în Rusia ca în Occident. Dreapta, stânga, această împărţire nu funcționează în Rusia. Luați-i pe comuniștii ruși: sunt un partid de stânga? Realitatea este că urmăresc un curs mai de dreapta și mai conservator. Stângiştii noștri din Rusia merg la biserică și îşi fac cruce. Șablonul politicii germane sau americane nu se potrivește aici.

DER SPIEGEL: Unde apar, așadar, liniile politice de separare în Rusia?

Navalnîi: O parte a societății agreează retorica lui Putin, conform căreia Rusia trebuie să-şi urmeze propria cale, mai specială. Asta înseamnă stabilirea unui fel de super conducere, similară unei monarhii, care ar trebui să se bazeze pe un fel de valori spirituale. Pe de altă parte, există oameni ca mine care cred că acest lucru echivalează cu minciuni și ipocrizie și care sunt convinși că Rusia se poate dezvolta numai după modelul european.

DER SPIEGEL: Sunteţi în politică de două decenii și ați parcurs un drum lung. Pentru o vreme, v-aţi bazat foarte mult pe retorica naționalistă, dar mai târziu v-aţi mutat spre stânga.

Navalnîi: Hello? Am debutat în partidul social-liberal Yabloko!

DER SPIEGEL: Un partid din care ați fost exclus din cauza aparițiilor dvs. la marșul naționalist rus de la Moscova. V-ați schimbat opiniile?

Navalnîi: Am aceleași păreri ca atunci când am intrat în politică. Nu văd o problemă în a lucra împreună cu toți cei care reprezintă fundamental poziții anti-autoritare. De aceea nu mă deranjează dacă acum îi sprijinim pe comuniști în alegeri. Nu mă scandalizez doar pentru că unul dintre candidații pe care îi susținem poartă o insignă cu Lenin. Aveți un sistem diferit în Germania: aveți deja democrație, iar dreapta și stânga luptă în cadrul acesta. Mai întâi trebuie să creăm o coaliție a tuturor forțelor care susțin alternanța puterii și independența instanțelor. De aceea, pentru o vreme, am încercat să unesc tabăra liberal-naționalistă a opoziției. Asta mi-a adus multe comentarii neplăcute, inclusiv în DER SPIEGEL. Acum se spune că m-am mutat spre stânga doar pentru că susțin mișcarea sindicală. Singurul meu scop este ca Rusia să urmeze calea europeană a dezvoltării. Nu văd nicio contradicție în promovarea sindicatelor, solicitând în același timp obligativitatea vizei pentru migranții din Asia Centrală.

DER SPIEGEL: Sunteți unul dintre principalii politicieni de opoziție din țară, conduceți unul dintre puținele partide funcționale din Rusia, chiar dacă nu este numit partid și, cu investigaţiile dvs. anticorupție, compensați lipsa jurnalismului de investigație în țară. Nu este cam prea mult?

Navalnîi: Este o problemă. Am fost considerat cel mai important activist de opoziție din 2011 și știu că este obositor pentru mulți oameni. Într-un sistem normal, aș candida la alegeri; iar dacă aș câștiga, aș fi liderul opoziției sau aș deține eu însumi puterea. Dacă aș pierde, atunci altcineva ar face-o.

DER SPIEGEL: Ați spus că doriți să vă întoarceți în Rusia, în ciuda atacului. De ce?

Navalnîi: M-am bucurat că nimeni din cercul meu nici măcar nu s-a gândit că nu mă voi întoarce. Dacă nu te întorci ar însemna că Putin a câștigat și și-a atins obiectivul. Treaba mea este acum să rămân tipul care nu se teme. Și nu mi-e frică! Când mâinile îmi tremură, nu este de la frică, de la lucrurile astea. Nu i-aș face lui Putin cadoul de a nu mă întoarce în Rusia.

DER SPIEGEL: Nu sunteţi îngrijorat pentru soția dvs. și cei doi copii?

Navalnîi: Este o întrebare dificilă. Nu le este frică. Soția mea a dus lupta cu medicii din Omsk și m-a scos de acolo. Desigur, îmi fac griji pentru familia mea și pentru oamenii din jurul meu. Astăzi sunt sub protecție personală aici, iar poliția din Berlin mi-a spus: s-a încercat uciderea cu o substanță periculoasă și nu vrem să se mai întâmple așa ceva aici și să fie puse în pericol alte persoane. Fac în mod constant glume despre toată chestiunea Novichok sau despre ciudata cutie în care m-au adus în Germania. Dar există și gânduri neplăcute între ele. Ce s-ar fi întâmplat dacă cineva ar fi pus otrava în apartamentul meu din Moscova, unde locuiesc soția și cei doi copii?

DER SPIEGEL: Faceţi ceva pentru a evita pericolul?

Navalnîi: Eu atrag atacuri, deci există o responsabilitate. În același timp, este clar că, fără această luptă, lucrurile se vor înrăutăți. Vor ucide mult mai mulți oameni și vor închide mult mai mulți oameni. În Rusia de astăzi, oamenii sunt condamnați practic în fiecare zi pentru anumite postări pe social media. A nu rezista ar însemna să punem pe toată lumea într-un risc și mai mare pe termen lung. Așa este: luptăm din nou cu ticăloși monstruoși care sunt pregătiți să comită cele mai atroce crime.

DER SPIEGEL: Vă veţi schimba comportamentul ca urmare a atacului?

Navalnîi: Voi continua să călătoresc prin regiunile Rusiei, să stau în hoteluri și să beau apa din camere. Ce altceva pot face? În orice caz, nu se poate face mult pentru a contracara ucigașii invizibili ai lui Putin. Dintr-o perspectivă politică, nu s-au schimbat multe. Ceea ce rămâne este lupta dintre cei care susțin libertatea și cei care vor să ne conducă înapoi în trecut, într-o imitație ortodoxă ciudată a Uniunii Sovietice, împodobită cu capitalism și oligarhi. Vor folosi mijloace mai sofisticate împotriva noastră și vom face tot ce putem pentru a supraviețui. Utilizarea Noviciok este înspăimântătoare – și aceasta este strategia lui Putin. Merkel și Macron îi vorbesc despre „liniile roșii”, dar el le traversează pur și simplu, strigând: „N-aveţi idee de tot ce pot să fac”.

DER SPIEGEL: Simți ură față de reprezentanții acestui sistem?

Navalnîi: Am o puternică legătură emoțională cu munca mea. Lupt împotriva corupției. Chiar dacă mulți mă critică pentru asta: văd ca un punct forte faptul că lucrurile sunt personale pentru mine. Nu doar criticăm sistemul, ci documentăm infracțiunile unor persoane specifice, de la Putin la oficiali din provincii. Luați medicii din Omsk, de exemplu, care i-au spus soției mele în față că, desigur, aș putea fi transportat, pentru a reveni și a spune că nu sunt apt de zbor. În opinia mea, medicul șef de la spitalul din Omsk este mai rău decât agenții serviciului secret care ucid oameni. Cel puțin pentru ei, uciderea ţine de profesie. Dar el știa totul însă a spus lumii ceva despre tulburări metabolice și că am băut prea multă vodcă distilată de mine. Oameni care se numesc doctori, dar au vrut să aștepte până când am murit. Îi urăsc? Probabil. Vreau să ridic o sabie mare și să le tai capul tuturor? Nu. Cred în statul de drept. Acești oameni trebuie deferiţi justiţiei pentru un proces echitabil.

DER SPIEGEL: Cazul dvs. a declanșat o criză în relațiile germano-ruse.

Navalnîi: A existat întotdeauna o relație specială între Germania și Rusia. Ca atare, s-a considerat mult timp exclus ca Putin să riște un conflict cu Berlinul. Dar asta s-a terminat acum, la fel ca și momentul în care părea imposibil să se recurgă la crime politice în Rusia. Cuvintele surprinzător de clare ale guvernului german au probabil mai puțin de-a face cu mine ca persoană și mai mult cu a recunoaște calea periculoasă pe care se află Rusia. Odată ce Kremlinul s-a dedat la astfel de operațiuni, de ce să nu scoatem un politician german care este împotriva Nord Stream 2, de exemplu?

DER SPIEGEL: Care este sfatul dvs. pentru politicienii germani?

Navalnîi: Impresia mea, din conversația cu Angela Merkel, este că ea nu are nevoie de niciun sfat de la mine. Dar orice strategie a Rusiei trebuie să ţină cont de stadiul nebuniei la care a ajuns Putin.

DER SPIEGEL: Ar trebui Germania să impună sancțiuni Rusiei?

Navalnîi: Cea mai bună abordare este să vă protejați propriul popor și societatea de banii criminali ai Rusiei. Ceea ce îi pasă lui Putin este puterea și îmbogățirea personală, iar cele două sunt inseparabil legate. Câte miliarde le poate da fiicelor sale, prietenilor săi? Le-ar face rău dacă Europa ar stabili în cele din urmă limite, le va confisca bunurile și nu le va mai permite să călătorească. În ciuda tuturor sancțiunilor impuse până acum, lucrurile sunt încă destul de confortabile pentru acești oameni, în Occident. Nimic nu se va schimba atâta timp cât elita rusă poate folosi infrastructura Europei.

DER SPIEGEL: Ar trebui Germania să oprească construcția conductei de gaze naturale Nord Stream 2?

Navalnîi: Aceasta este treaba Germaniei. Decideţi singuri! Sancțiunile împotriva Rusiei, în ansamblu, nu vor ajuta. Avem nevoie de sancțiuni împotriva anumitor infractori și vă spun: 95% din poporul rus le-ar considera binevenite. Atunci, beneficiarii sistemului corupt nu ar mai putea să se bucure de viața din Berlin.

DER SPIEGEL: Există un om puternic, care este vizibil mulțumit de starea dvs. și care duce un război privat împotriva dvs. de ani de zile: omul de afaceri Evgheni Prigozhin, care controlează o armată de mercenari și este cunoscut sub porecla de „bucătarul lui Putin”. Ce rol credeţi că a jucat?

Navalnîi: Ne-am confruntat cu o mulțime de oameni care au acces la anumite resurse, de exemplu, la un număr de generali din agențiile de informații. Mi-aș putea imagina că Prigozhin are acces la Noviciok? Un tip care a ucis trei jurnaliști ruși în Africa? Nu, pentru că dacă ar fi făcut-o, probabil că ar fi otrăvit jumătate din lume până acum.

DER SPIEGEL: Când intenționați să vă întoarceți în Rusia?

Navalnîi: Sarcina mea este să îmi reintru în formă cât mai curând posibil, astfel încât să mă pot întoarce. Fizioterapeutul meu a început ieri să facă jonglerii cu mine pentru a-mi îmbunătăți coordonarea, astfel încât mâinile să o apuce în aceeași direcție cu ochii mei.

DER SPIEGEL: Peste 4 milioane de persoane s-au abonat la canalul dvs. YouTube. Când apare următorul episod?

Navalnîi: Mă gândesc la asta de ceva vreme. Dacă aș relata de la Berlin, ar părea că Alexei Navalnîi ar vrea să vorbească despre revoluție, dar stând în străinătate. Nu vreau , această postură fără sens, de emigrant. Nu vreau să fiu liderul opoziției în exil. Sunt un politician care solicită acțiuni concrete și care se expune riscurilor. De aceea revin pe YouTube odată ce mă întorc la Moscova.

DER SPIEGEL: Ambasada Rusiei v-a contactat? Sunteţi, la urma urmei, un cetățean bolnav aflat în străinătate.

Navalnîi: Tocmai am citit declarațiile lor în mass-media. Solicită analize medicale, probe de sânge, deși ar trebui să fie încă mult din sângele meu în Omsk. În mod firesc, nu sunt interesați să trateze problema ca atare. Tot ceea ce le pasă este să prezinte guvernul german în cea mai proastă lumină posibilă. Următorul lucru pe care îl vor face cu siguranță este să o acuze pe Angela Merkel că m-a otrăvit personal cu Noviciok.

DER SPIEGEL: V-a schimbat viziunea asupra lumii?

Navalnîi: Există atât de mulți oameni în Rusia care la un moment dat, din frustrare, întorc spatele politicii. Dar încrederea mea în oameni a devenit mai puternică. Sigur, am văzut răufăcători și criminali în această poveste, dar de partea cealaltă sunt și toți oamenii care au luptat și m-au adus aici.

DER SPIEGEL: Vi s-a cerut de multe ori: Dacă totul în Rusia este la fel de rău cum spui, de ce nu a încercat Putin să te elimine cu mult timp în urmă?

Navalnîi: Trebuie să existe o căptușeală de argint pentru mine, în această poveste. În cele din urmă, oamenii nu vor mai pune această întrebare.

Vremuri grele pentru Erdogan. Economia Turciei ia apă și trage totul după ea. Prioritatea Guvernului devine supraviețuirea