Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraţilor, cu 259 de voturi pentru, un vot contra şi 25 de abţineri iar un parlamentar nu a votat. Proiectul prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2026,judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Aceştia pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Proiectul merge la Senat, for decizional în acest caz, notează News.ro.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în sensul corectării inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al contributivităţii, cât şi al justiţiei sociale.
Proiectul prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”
Amendamentul a fost depus de membrii comisiei din grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR şi Minorităţilor naţionale.
Un alt amendament, depus de USR, prevede că articolul 211, alineatele (1), (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: ”Art.211. – (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
CSM, despre proiectul privind pensiile speciale: Modificările preconizate, într-o evidentă contradicţie cu principiul independenţei justiţiei / De neînţeles maniera în care de la o zi la alta se modifică esenţial şi intempestiv elemente fundamentale
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacţionat, miercuri, după ce Camera Deputaţilor a adoptat proiectul privind pensiile speciale ale magistraţilor, şi a transmis că modificările încalcă principiul independenţei justiţiei şi principii constituţionale referitoare la securitatea juridică şi predictibilitatea cadrului normativ. ”Este de neînţeles maniera în care de la o zi la alta se modifică esenţial şi intempestiv elemente fundamentale ale statutului magistratului”, au transmis reprezentanţii CSM.
”Toate modificările preconizate în procedura parlamentară în curs sunt într-o evidentă contradicţie atât cu principiul independenţei justiţiei, cât şi cu celelalte principii constituţionale referitoare la securitatea juridică şi predictibilitatea cadrului normativ, protecţia aşteptărilor legitime ale destinatarilor legii, egalitatea în drepturi şi nediscriminarea, astfel cum au fost subliniate în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, au transmis, miercuri, reprezentanţii CSM; într-un comunicat de presă, referindu-se la proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraţilor.
Potrivit sursei citate, ”modul în care puterea legiuitoare se raportează la autoritatea judecătorească printr-un demers care nesocoteşte grav valori esenţiale ale democraţiei constituţionale şi ale statului de drept plasează în derizoriu principiul cooperării loiale care trebuie să caracterizeze activitatea autorităţilor publice”.
”În acelaşi timp, este de neînţeles maniera în care de la o zi la alta se modifică esenţial şi intempestiv elemente fundamentale ale statutului magistratului, de natură să genereze consecinţe iremediabile în sistemul judiciar. Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, independenţa justiţiei să constituie în mod recurent o temă predilectă de discuţie în campania electorală”, au mai transmis magistraţii.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraţilor, cu 259 de voturi pentru, un vot contra şi 25 de abţineri iar un parlamentar nu a votat.
Proiectul prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
Aceştia pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Proiectul merge la Senat, for decizional în acest caz.
Ședință CSAT, convocată de Ilie Bolojan / Ce subiecte se află pe ordinea de zi
