Cu Marcel Ciolacu, Victor Ponta împărtășește o lungă și întinsă până în prezent istorie de strânsă colaborare.
Întâi, i-a fost Ciolacu consilier onorific lui Ponta, pe vremea când acesta din urmă era premier și, după cum admite azi, inunda porțiuni de teritoriu românesc pentru a salva porțiuni de teritoriu sârbesc.
Ulterior, la un deceniu distanță, a venit rândul lui Ponta să fie consilierul onorific al lui Ciolacu, căci venise rândul lui Ciolacu să fie uns premier (zici că-s Putin și Medvedev!).
Bonus, sub mandatul de președinte PSD al lui Marcel, Victor a beneficiat de sprijin eficient pentru a se vedea parașutat pe listele partidului care-l gonise la un moment dat, și astfel pentru a mai deveni o dată parlamentar.
Cu Crin Antonescu, prezidențiabilul sprijinit în prezent de Ciolacu, Victor Ponta, acum și el prezidențiabil, a făcut echipă în meciul anti-democratic al USL de debarcare a președintelui ales al țării, Traian Băsescu.
Povestea a fost atât de macabră din perspectiva parcursului european al României de la acel moment – 2012 – încât a lăsat pete de neșters în memoria instituțională, politică, și civică a României.
Iar la vremea respectivă gestul tandemului Ponta-Antonescu și al oligarhilor aliniați în spatele lor a șocat pur și simplu Europa.
De altfel, o recenzie a presei internaționale din ziua de 6 iulie 2012, realizată de Hotnews la acea vreme, punea în lumină ecourile teribile ale tăvălugulului pucist pus în mișcare la București:
- “După declanșarea de către USL a procedurii de suspendare împotriva președintelui Traian Băsescu, presa din Germania, Austria și Elveția a explodat. Edițiile de vineri ale celor mai mari cotidiene din spațiul german titrează despre „Puciul lui Ponta” (Die Presse, Austria), „Puci prin decret” (Kurier, Austria), „Parlamentul care subminează democrația ” (Frankfurter Rundschau, Germania) și „Manevră josnică la București ” (Neue Zurcher Zeitung, Elvetia). „Die Presse” relatează despre premierul român ajuns la putere nu prin vot, ci in baza traseismului politic al unor membri ai fostului partid de guvernământ PDL“.
În ciuda aspectelor sinistre din propriile CV-uri de politicieni, niciunul dintre cei menționați mai sus nu a avut minima onorabilitate de a ieși definitiv din viața publică. Ba din contră, doi sunt azi candidați la funcția supremă în stat, iar celalalt a fost și el anul trecut candidat la aceeași poziție.
Dar cum să fi ieșit din viața publică, din moment ce nicio clipă nu și-au făcut mea culpa pentru acele episoade? Dar cum să-și fi făcut mea culpa, din moment ce fiecare a văzut în sinistrele acțiuni un lucru bun pentru România, o tentativă de pas înainte pentru români, o lecție de leadership autentic? Iar toate astea, fie că a fost vorba de puci, fie că a fost vorba de inundarea localităților românești.
Cu alte cuvinte, în loc de scuze publice și părăsirea scenei, prezidențiabilii de azi, Ponta și Antonescu, s-au pretat la laudă de sine și la reinvadarea scenei.
Privită prin prisma puciului din 2012 și a indundării din 2014, competiția prezidențială din 2025 arată mai degrabă ca o calamitate: vinovații de atunci reprezintă jumătate din segmentul candidaților cu șanse aparente la turul doi.
“România pe primul loc” – este sloganul lui Victor Ponta, copiat după sloganul lui Donald Trump. “România, înainte” – este sloganul lui Crin Antonescu, copiat după sloganul lui Viktor Orban.
Poate “pe primul loc” de sub ultimul, poate “înainte”, dar tot ca odinioară.
Nicio lacrimă pentru Lasconi. Ce impact are plecarea lui Târziu
