Economia și companiile Rusiei se confruntă cu dificultăți, iar Vladimir Putin are mai multă nevoie de pace decât este dispus să recunoască. Ucraina și aliații săi ar trebui să negocieze în consecință, notează o analiză CEPA.
<< Din momentul în care Donald Trump a fost ales președinte al SUA, Rusia și aliații săi au început să susțină că Washingtonul este mai interesat de pace decât Moscova, deoarece „Rusia câștigă”. Însă poziția Kremlinului nu este atât de puternică pe cât îi place să pretindă; economiștii afirmă că economia se confruntă cu dificultăți și va avea probleme serioase în a face față cheltuielilor militare în creștere.
Principalele amenințări sunt scăderea prețului petrolului și înăsprirea sancțiunilor asupra exporturilor energetice ale Rusiei, ceea ce va conduce la diminuarea și mai mare a veniturilor acesteia. Economia rusă stagnează, în timp ce sectorul civil este aproape de recesiune. Creșterea ratelor de impozitare s-ar putea să nu aibă efectul anticipat de a aduce venituri suplimentare, deoarece baza impozabilă se micșorează pe măsură ce economia se contractă.
În acest context, va fi problematic pentru Moscova să crească cheltuielile militare la nivelurile necesare pentru a susține războiul. În primii ani după invazia la scară largă, Rusia a beneficiat de rezerve de arme păstrate încă din epoca sovietică, dar și acestea s-au epuizat.
Anul trecut, analiștii militari au observat o reducere a stocurilor nu doar de vehicule blindate, ci și de sisteme multiple de lansare a rachetelor, precum Grad, Uragan și Smerh. Conștientă de această situație, Moscova încearcă să crească producția, însă o analiză realizată de Radio Liberty sugerează că acest lucru nu va fi suficient pentru a acoperi necesarul de înlocuire a pierderilor de pe front și pentru a înarma noile unități militare.
Economiștii sugerează că guvernul ar putea aborda criza prin deprecierea rublei. Dacă lupta va continua, acest lucru ar permite creșterea cheltuielilor militare, însă sectoarele care nu sunt legate de producția militară ar suferi din cauza reducerii cererii guvernamentale, iar cetățenii s-ar confrunta cu stagnarea sau scăderea veniturilor reale.
Deocamdată, nu există semne că acest lucru s-ar întâmpla; de fapt, veniturile reale ale rușilor sunt încă peste nivelurile de dinaintea războiului. Totuși, creșterea economică încetinește, chiar dacă economia se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă și rămâne incapabilă să remedieze ineficiențele profunde.
Companiile obligate să treacă „în regim de război”, așa cum a cerut Vladimir Putin, înregistrează adesea pierderi. De exemplu, Zariad, un producător de crose de hochei pe gheață din fibră de carbon din Naberjnie Celni, a înregistrat o pierdere de 198 milioane de ruble (2,5 milioane de dolari) în 2024, după ce a trecut la producția de veste antiglonț.
Șantierul naval Lotus, din regiunea Astrahan, a trecut la fabricarea sobelor pentru armată și a înregistrat pierderi de aproape 1,5 miliarde de ruble (18,8 milioane de dolari) în 2023, urmate de 2,6 miliarde de ruble anul următor. Fabrica de pâine Tambov, care la începutul anului 2023 a început să producă drone într-unul dintre atelierele sale, a înregistrat, de asemenea, o scădere dramatică a profiturilor.
Pe lângă aceste dificultăți, au existat pierderi cauzate de corupția endemică din Rusia. Canalul TV conservator Țargrad a fost indignat când a ieșit la iveală faptul că aproape 400 de miliarde de ruble (5 miliarde de dolari) confiscate de la oficiali corupți au fost furate pentru a doua oară. Procuratura Generală raportase confiscarea a 504 miliarde de ruble în active și proprietăți corupte, dar în buget intrase doar 114 miliarde. „Lupta împotriva corupției doar naște o nouă corupție”, a afirmat postul TV într-un reportaj publicat online.
Comentatori pro-Kremlin au încercat să dea asigurări cu privire la situația economică. De exemplu, buletinul de afaceri Vzgliad a spus că creșterea cumpărărilor de petrol din SUA de către India, în loc din Rusia, nu este un lucru rău pentru Moscova, deoarece India va avea nevoie de petrol rusesc pentru a rafina combustibilul american. S-a susținut că Europa este amenințată de dependența de petrolul american în cazul în care refuză să cumpere din Rusia și s-a argumentat că creșterea producției de petrol OPEC+ și scăderea prețurilor sunt în interesul Moscovei.
Economiștii pro-Kremlin speră, de asemenea, că, prin mediere americană, Rusia va împărți cu SUA piața europeană a gazelor și va relua aprovizionarea țărilor europene. O altă speranță este ca Serbia și Ungaria să formeze o „nouă Austro-Ungaria”, care ar fi complet „legate de petrolul rusesc” și că în curând Austria și Slovacia se vor alătura acestei alianțe pro-ruse.
Deși acest nou Imperiu Austro-Ungar există doar într-o lume a viselor, comentatori și propagandiști care îl susțin pe Putin au fost nevoiți să caute modalități mai realiste de a face față dificultăților Rusiei. Unii au propus chiar redistribuirea obligatorie a absolvenților de facultate către companii, așa cum se întâmpla în perioada sovietică.
Însă autoritățile vor încerca să evite astfel de măsuri nepopulare, iar o modalitate de a face acest lucru ar fi să provoace o pauză în război sau o reducere a intensității sale. Este important ca atât Ucraina, cât și Occidentul să înțeleagă această slăbiciune din poziția de negociere a Moscovei. >>
Putin a bătut în cuie mega-eșecul lui Trump. Nu pacea este cheia, ci războiul
