Rapoarte ale serviciilor de informații dezvăluie că Rusia și-a pregătit meticulos, ani în șir, ingerința în alegeri

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Extras declasificat din Raportul 0654 din 28 noiembrie 2024

Serviciul de Informații Externe al României (SIE) afirmă că un stat sau mai multe state ostile, ulterior identificate de președintele țării ca fiind Rusia, a/au avut un singur scop: subminarea democrației și a sistemului politic din România.

Într-un act de război hibrid, Kremlinul a pregătit cu minuțiozitate terenul pentru un atac derulat pe mai multe fronturi asupra unei țări membre NATO și UE, dezvăluie raportul citat de Spotmedia.

Cel puțin, Rusia l-a susținut activ pe Călin Georgescu, candidatul independent radical și anti-occidental la președinție, care a ieșit pe primul loc în alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Rezultatul a zguduit establishmentul politic din România, fapt care, în cele din urmă, a condus la anularea alegerilor.

Patru zile după improbabila victorie a acestuia în primul tur, Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit pentru a analiza informațiile legate de alegeri, iar rezultatul a fost considerat un atac la adresa securității naționale a României și a traiectoriei sale europene post-comuniste.

În 4 decembrie, președintele Klaus Iohannis a declasificat rapoartele de informații pentru publicul general, dezvăluind manipulări „complexe și subtile” ale unui actor străin în cadrul alegerilor. Inițial, nu a menționat Rusia – lucru pe care l-a făcut în cele din urmă pe 18 decembrie. La două zile după declasificarea rapoartelor, cea mai înaltă instanță a țării a anulat alegerile, o decizie apreciată de partenerii occidentali ai României, dar care a generat, de asemenea, neliniște și critici.

Raportul serviciului de informații externe care a dus la anularea alegerilor începe cu cuvântul „Rusia”, ca răspuns la întrebarea: „Cine este actorul statal străin care a interferat în procesul electoral?”

Raportul precizează că: „Rusia are o istorie de a interfera în procesele electorale din alte state. Dacă în spațiul ex-sovietic Rusia a fost și este cvasi-prezentă prin acțiuni ostile de influență, în Occident, implicarea a devenit mult mai evidentă începând cu scrutinul prezidențial din SUA, din 2016”.

Lipsită de apărare

  • România pare lipsită de apărare în fața războiului hibrid. Potrivit raportului SIE, Rusia s-a concentrat pe atacuri informaționale, inclusiv propagandă, și pe utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea rapidă de conținut.
  • Rețelele sociale au fost inundate cu pagini false, imagini false și mesaje false. Grupuri profesionale de pe Facebook și WhatsApp au fost deturnate, transformate în centre de propagandă pro-rusă, iar asta fără nici cea mai mică reacție din partea instituțiilor statului.
  • România nu are o strategie de apărare pentru a contracara războiul hibrid. Între timp, rezultă din raportul SIE, Rusia a acționat consecvent pentru a ajunge la un public cât mai larg, extinzându-și infrastructura online (un portofoliu variat de canale de diseminare: vectori locali, formatori de opinie și rețele de troli) și diversificând tehnicile de răspândire a narațiunilor (pro-ruse), cu un accent special pe distribuirea lor la nivel local.

Raportul menționează existența în România aunor rețele puternice în România, care promovează interesele Kremlinului.

Documentul indică, de asemenea, nemulțumiri legate de partenerii strategici ai României în domeniul informațiilor, în ceea ce privește sprijinul pentru apărarea împotriva atacurilor hibride.

Pe 18 decembrie, președintele Iohannis a declarat că SUA au venit în ajutorul României după primul tur al alegerilor, referindu-se la un „sprijin de la parteneri strategici care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat”.

Detalii

Documentul 0654 este intitulat: „Analiza unor riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

În raportul inițial clasificat, SIE afirmă că:

  • SIE recunoaște existența unor riscuri la adresa securității naționale despre care, până atunci, niciun politician cu acces la rapoarte de informații nu vorbise.
  • Riscurile pentru securitatea României sunt generate de actori cibernetici statali. Adică, pe teritoriul țării există persoane, grupuri și organizații subordonate unor guverne străine, al căror obiectiv este să vulnerabilizeze sistemul politic și democratic al României.
  • Pe lângă „actorii statali”, există și entități non-statale, adică indivizi și organizații, care se presupune că sunt conectați/conectate cu primii, având același scop.
  • Documentul declasificat al SIE este doar un „extras” dintr-un raport mult mai amplu care a fost prezentat și pus la dispoziția Guvernului și a Președintelui în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe 28 noiembrie.
  • „La ordinul Kremlinului, au fost realizate cercetări sociologice detaliate ale statelor-țintă (trenduri în opinia publică, perspective politice ale anumitor partide/candidați, măsuri luate de autorități împotriva interferenței electorale străine) și a fost studiat cadrul legislativ al statelor-țintă pentru a identifica breșe/vulnerabilități și capacitatea de reacție”, precizează documentul (subl. orig.).

Ultimul paragraf indică, de asemenea, lipsa de pregătire a României în protejarea sistemului său electoral, sugerând că Bucureștiul nu a luat măsuri împotriva „breșelor” identificate de Rusia.

Raportul SIE are o importanță deosebită în contextul alegerilor din 24 noiembrie, fiind singurul dintre cele cinci rapoarte declasificate care indică faptul că Rusia a interferat în alegerile prezidențiale din România.

Critici la adresa SIE

Directorul SIE, Gabriel Vlase, a călătorit cu un avion privat pentru a urmări o cursă de Formula 1 la Baku, Azerbaidjan, după publicarea rapoartelor declasificate. El a susținut că a fost o călătorie de afaceri, însă percepția publică îi este defavorabilă, iar președintele Iohannis nu a luat nicio măsură.

Încrederea în serviciile de informații este scăzută, iar această deplasare a afectat și mai mult reputația acestora.

Ziua în care, brusc, nu a mai fost OK să fii pro-european în România