Raport CSAT: Creşterea numărului incidentelor militare, atacuri cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni – riscuri determinate de continuarea conflictului Rusia-Ucraina

Foto: MAI

Creşterea numărului incidentelor militare, atacurile cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni se află printre riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina, conform Raportului de activitate al CSAT pe 2023, citat de G4Media, documentul enumerând şi obiective ale serviciilor de informaţii ”ostile”, potrivit News.ro.

Rapoirtul de activitate al CSAT menţionează şi care au fost principalele obiective ale serviciilor de informaţii ”ostile”, printre acestea aflându-se  încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii şi culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina şi la prezenţa aliată pe teritoriul României, precum şi subminarea încrederii românilor în Armată şi aliaţi.

Raportul subliniază şi că Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate.

Continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina implică riscuri la adresa ţărilor din regiune, printre care creşterea numărului incidentelor militare, atacurile cibernetice de sorginte rusă, posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni, relatează G4Media, citând date din raport.
În scrisoarea  prin care a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pe anul 2023, președintele Klaus Iohannis se referă la climatul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre care a continuat să se deterioreze din cauza agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei care a modificat fundamental natura şi mizele luptei pentru susţinerea democraţiei la nivel global.
Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au trimis raportul, aprobat de CSAT pe 21 februarie, spre analiză comisiilor de resort ale Parlamentului, potrivit Agerpres.

„În acest context, ţara noastră a continuat implementarea măsurilor subsumate consolidării posturii NATO de descurajare, apărare şi de vigilenţă sporită pe Flancul Estic aliat, prin dezvoltarea capacităţilor de răspuns la provocările actuale de securitate, precum şi prin acţiuni de consolidare a capacităţii defensive a ţării, concomitent cu intensificarea cooperării cu statele membre ale Alianţei. În anul 2023, activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a desfăşurat în conformitate cu priorităţile privind apărarea ţării, securitatea naţională şi apărarea colectivă şi a urmărit reducerea riscurilor şi gestionarea ameninţărilor asupra securităţii naţionale, a securităţii Uniunii Europene şi a aliaţilor NATO”, se arată în scrisoarea şefului statului.

Potrivit lui Iohannis, „CSAT a coordonat unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, în scopul consolidării profilului ţării noastre de partener credibil, predictibil şi solidar în raport cu aliaţii şi cu partenerii strategici, precum şi în relaţia cu statele partenere din regiune”.

Perspectivele pentru anul 2024 conturate în raportul CSAT evidenţiază că „agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, continuarea conflictului dintre Israel şi gruparea teroristă HAMAS, precum şi menţinerea potenţialului conflictual ridicat în Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud vor favoriza în continuare transformările politice ale marilor actori globali, afectând securitatea internaţională, relaţiile politice şi strategice dintre marile puteri şi climatul de securitate regional”.

„Pe cale de consecinţă, România îşi va adapta obiectivele de securitate naţională şi liniile majore de acţiune la noile realităţi din anul 2024, dar acestea vor fi, conceptual, sinergice cu cele ce decurg din statutul său de membru NATO şi membru al UE, de Partener strategic al SUA. Totodată, România va continua să fie un factor de stabilitate în regiune”, se evidenţiază în raport.

Direcţiile fundamentale al CSAT pentru 2024 vizează consolidarea statutului României în cadrul NATO în perspectiva Summit-ului NATO de la Washington din 9-11 iulie 2024, care va avea ca principal obiectiv consolidarea apărării strategice a Alianţei şi consolidarea statutului României în Uniunea Europeană.

„România va acţiona, în continuare, cu consecvenţă pentru aderarea completă la Spaţiul Schengen, întărirea capacităţii de management al crizelor civile/umanitare, gestionarea ameninţărilor hibride, susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Relaţia România SUA rămâne fundamentală în anul 2024, cu accent pe cooperarea militară, vitală pentru apărarea securităţi naţionale a României, pe aprofundarea cooperării în domeniul securităţi regionale şi internaţionale, dar şi pe intensificarea relaţiilor bilaterale în alte domenii precum cel energetic sau nuclear civil”, se punctează în Raportul CSAT.

După elaborarea raportului Comisiilor de resort ale Parlamentului, documentul CSAT va fi supus atenţiei plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here