Lumea s-a instalat într-un nivel de violenţă ridicată, iar în 2025 a înregistrat 65 de conflicte armate implicând cel puţin un stat, cel mai mare număr de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, şi o ”explozie” a atacurilor împotriva civililor, arată raportul anual ”Conflict Trends”, al Institutului Cercetării Păcii de la Oslo (PRIO), publicat marţi, relatează AFP, citată de News.ro.
“Din nefericire, nu există nimic pozitiv să pot extrage din asta”, declară o cercetătoare de la Institutul de Cercetare a Păcii de la Oslo (PRIO), Siri Aas Rustad, la prezentarea raportului anual “Conflict Trends”.
“De obicei, reuşesc să găsesc ceva pozitiv, însă anul acesta cifrele sunt şocante”, declară ea unor jurnalişti de la câteva publicaţii, între care şi AFP.
În 2025, 65 de conflicte implicând cel puţin un stat au fost înregistrate în lume, un nou nivel istoric din 1946 încoace.
Numărul conflictelor între state s-a dublat în decurs de un an – la opt -, de asemenea un “record” în ultimii 80 de ani.
Între ele se află reapariţia unor tensiuni la frontieră între India şi Pakistan, Afganistan şi Pakistan, Cambodgia şi Thailanda, dar şi invazia Ucrainei de către Rusia, atacuri ale Israelului în Siria, în Platoul Golan ocupat, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, şi mai multe conflicte legate de tensiuni regionale în Orientul Mijlociu.
Anul 2025 a fost al treilea cel mai sângeros de la sfârşitul Războiului Rece – cu aproximativ 245.000 de morţi legate direct de confruntări armate sau de violenţe politice, dintre care aproximativ 75.500 în atacuri directe împotriva unor civili, faţă de 14.200 în 2024.
Creşterea acestui ultim indicator este cauzată de conflictul între armată şi paramilitari în Sudan, unde se estimează că asediul şi masacrele comise la El-Fasher, în Darfour, s-au soldat numai ele cu 60.000 de morţi.
De la sfârşitul Războiului Rece, numai în 2021 şi 1994 a mai curs atât de mult sânge, în Războiul din Tigray şi, respectiv, în genocidul din Rwanda.
ISRAELUL ŞI SUA, ARĂTATE CU DEGETUL
“Ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci-şase ani este că avem mai multe conflicte mari care se desfăşoară în acelaşi timp şi par să se bazeze unele pe celelalte. Lumea nu cunoaşte niciun răgaz”, denunţă Siri Aas Rustad.
“Iar ceea ce diferă faţă de mai înainte este acest nivel de intensitate crescută şi continuă a conflictelor la scară mondială”, subliniază ea.
Lumea a cunoscut mai mulţi ani fără conflicte între state, în timpul deceniului 2000-2010, precizează ea.
Studiul are la bază date compilate de către Uppsala Conflict Data Program (UCDP), din cadrul Universităţii Uppsala.
El distinge trei tipuri mari de violenţe organizate – conflicte care implică cel puţin un stat, conflicte nestatale şi violenţe unilaterale împotriva civililor.
Israelul “este în mod clar una dintre cele mai agresive ţări din lume în acest moment”, denunţă Siri Aas Rustad.
Ea citează implicarea Israelului în conflicte de diverse tipuri în Fâşia Gaza, în Siria, în Liban, împotriva Iranului şi împotriva rebelilor huthi din Yemen.
Anumite violenţe sângeroase sunt uneori larg ignorate, ca de exemplu în Haiti, ale unor bande criminale, sau în Tanzania – violenţe postelectorale.
“Există în mod clar mai multe tensiuni în lume. Putem să spunem, fără să ne înşelăm prea mult, că Statele Unite sunt în mare măsură responsabile. Ele nu se mulţumesc doar să atace şi să crească violenţa, există de asemenea bariere comerciale pe care le impun” după întoarcerea lui Donald Trump la putere, acuză cercetătoarea.
“Punem frână colaborării. Consiliul de Securitate (al ONU) nu funcţionează în acest moment. Ne îndreptăm către o lume mult mai polarizată”, avertizează ea.
Africa a rămas cea mai afectată regiune de conflicte de primul tip (29).
Urmează Asia, Orientul Mijlociu, Americile şi Europa.
Cum zădărnicește Israelul planurile lui Donald Trump privind Iranul
