Temperatura de la suprafața solului în zonele din jurul capitalei Greciei a crescut cu până la 10 grade Celsius, din iulie 2024, după ce vegetația a fost distrusă în urma incendiilor de proporții, potrivit unui studiu publicat miercuri de Observatorul Național din Atena, transmite Reuters, citată de Agerpres.ro.
Analiza efectuată de unitatea Meteo a institutului de cercetare de stat s-a bazat pe date satelitare de înaltă rezoluție care pot înregistra în detaliu temperatura de la suprafața solului.
Instrumentul poate scoate în evidență impactul dezastrelor naturale, cum ar fi incendiile forestiere, asupra microclimatului unei anumite zone.
Verile au devenit din ce în ce mai calde și mai aride în Grecia, vânturile care se schimbă rapid alimentând incendii forestiere mai distructive, greu de stins.
În august anul trecut, în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată în Grecia, o femeie a murit, iar 10.000 de hectare de teren au ars în timpul unui incendiu de vegetație care s-a răspândit dintr-o pădure în suburbiile nordice ale Atenei.
O comparație a datelor prelevate pe durata a două perioade caniculare – în iulie 2024, înainte de incendiile devastatoare din satul Varnavas și din suburbia Penteli a Atenei, și în iunie 2025 – a relevat diferențe de temperatură de 1-2 grade Celsius în multe zone, care pot fi atribuite variațiilor naturale ale condițiilor meteorologice, a indicat Meteo. Însă, temperatura de la suprafața solului în zona afectată de marile incendii din august 2024 ar fi crescut cu până la 10 grade Celsius comparativ cu iulie 2024.
Pierderea vegetației a avut un efect puternic asupra încălzirii de la suprafața solului în această zonă, se arată în raport.
Chiar dacă măsurătorile se referă la temperatura de la suprafața solului, diferențele ar fi similare, cu toate că mai mici, în cazul temperaturii aerului în apropierea solului, a precizat Meteo.
În luna mai, temperaturile globale de la suprafața solului au fost în medie cu 1,4 grade Celsius mai ridicate comparativ cu perioada preindustrială, 1850-1900, potrivit Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S) al Uniunii Europene.
Oamenii de știință susțin că principala cauză a schimbărilor climatice este reprezentantă de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili.
