Pentru prima dată în istorie, fiecare parlament din lume are cel puţin o femeie între membrii săi, potrivit raportului ”Femei în Parlament 2022”, publicat la începutul lunii martie de Uniunea Interparlamentară (UIP) şi citat de agenţia EFE, citată de Agerpres.ro.
Cu toate acestea, UIP regretă faptul ca procentul femeilor parlamentare a stagnat în 2022 la aproximativ 26,5%, crescând cu doar 0,4 puncte procentuale, cea mai mică creştere din ultimii şase ani.
„În acest ritm, am putea atinge obiectivul nostru de paritate de gen abia peste 80 de ani’, a avertizat secretarul general al UIP, Martin Chungong, în cadrul unei conferinţe de presă, recunoscând că cifrele din acest an nu sunt suficient de bune.
Cifrele din raport variază de la o regiune la alta, America având cea mai mare proporţie de femei parlamentare (34,9%), urmată de Europa (31 %) şi Africa Subsahariană (26,5 %).
Sub media mondială se află Pacificul (22,6 %), Asia (21 %) şi Orientul Mijlociu şi Nordul Africii (16,3 %).
Cu privire la alegerile desfăşurate în 2022, Chungong a evidenţiat cazul Columbiei, ţară în care femeile ocupă acum 29,6% din Camera superioară – o creştere de peste 8 puncte faţă de alegerile precedente şi 28,9% din Camera inferioară a Parlamentului, adică o creştere de peste 10 puncte procentuale.
În plus, raportul UIP atrage atenţia asupra prezenţei ridicate a femeilor de origine africană şi a indigenelor în noul parlament columbian.
Aceeaşi sursă subliniază de asemenea situaţia din Camera superioară a Australiei, unicul parlament reînnoit în 2022 în care a fost atinsă paritatea de gen, cu 56,6% dintre parlamentari femei.
În cazul camerelor inferioare, ţările care s-au apropiat cel mai mult de o proporţie egalitară au fost Costa Rica (unde 47,4% dintre parlamentari sunt femei), Suedia (46,1%) şi Senegal (44,2 %).
În Europa, UIP a notat o uşoară scădere, cu 0,1 puncte, a procentului femeilor parlamentare, un fapt pe care raportul îl atribuie creşterii populismului şi rezultatelor bune obţinute de partidele de dreapta.
Organizaţia citează exemplele Bosniei şi Herţegovinei, Italiei, Portugaliei, Franţei, Letoniei, Serbiei şi Suediei, în care proporţia femeilor în cel puţin una dintre cele două camere ale parlamentului a scăzut anul trecut.
La polul opus, Chungong a remarcat Slovenia, unde proporţia femeilor în ambele camere a atins un nivel record de 40%, cu 15 procente mai mult decât în urmă cu patru ani, graţie unui sistem dublu de cote impus atât parlamentului cât şi partidelor politice care se prezintă în alegeri.
Alături de astfel de măsuri, secretarul general al UIP a cerut statelor să-şi sporească eforturile pentru a face din parlamente spaţii mai sigure pentru femei şi a avertizat că hărţuirea de gen şi climatul sexist nu sunt ceva „endemic”pentru vreo regiune, ci sunt prezente în mediile parlamentare din întreaga lume.
În acest sens, camerunezul a spus că violenţa psihologică cu care se confruntă femeile, pentru faptul de a fi femei în politică, s-a transformat în unul din principalele motive pentru care acestea decid să nu participe la alegeri sau să renunţe la funcţii.
În mod punctual, Chungong a citat demisiile recente de la conducerea executivului a Jacindei Ardern (Noua Zeelandă) şi a Nicolei Sturgeon (Scoţia), încheie EFE.
Comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, face o vizită oficială în România
