Expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie” organizată de Serviciul de catalogare periodice şi de Serviciul de manuscrise-carte rară al Bibliotecii Academiei Române, va fi deschisă joi, în sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, începând cu ora 11.00, anunță News.ro.
La vernisaj va fi prezent acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Vor lua cuvântul acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei şi director general al Bibliotecii Academiei Române.
Expoziţia „Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie“ se înscrie în seria evenimentelor anuale dedicate prezentării valorosului tezaur de periodice al Bibliotecii Academiei Române deţinătoarea celei mai bogate şi mai cuprinzătoare colecţii de presă românească tipărită în ţară sau în străinătate. Până în prezent, colecţia de periodice a Bibliotecii Academiei Române numără peste 58.800 de titluri, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.
Expoziţia va aduce în faţa publicului piese care ilustrează istoria presei noastre de la începuturile sale până în perioada modernă, unele dintre acestea unicat. Alături de celebrele Curierul românesc şi Albina românească, care marchează prima jumătate a secolului al XIX-lea, va fi expusă o copie fotografică după Courier de Moldavie, primul periodic din Moldova, apărut la Iaşi în 1790. Un loc special este acordat „presei din Sărindar“, reprezentată de ziarele Adevărul, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la Bucureşti în 15 august 1888), şi Dimineaţa (1900). Expoziţia evidenţiază, pe spaţii ample, procesul de modernizare a presei româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi efervescenţa jurnalistică din perioada interbelică:
„Perioada interbelică a fost cea mai înfloritoare a presei noastre: în 1927 existau 709 ziare şi 544 de reviste. Tot la acea vreme Universul avea un tiraj de 200.000 de exemplare, Dimineaţa de 100.000, Adevărul de 50.000, Curentul de 40.000, iar Dreptatea de 15.000“ se precizează în catalogul expoziţiei.
Periplul prin istoria presei româneşti este însoţit de trei secţiuni speciale, cărora le-a fost alocat un spaţiu distinct în expoziţie: istoria tiparului românesc, începuturile formării colecţiilor de publicaţii statistice şi de bugete în România, şi, cu deosebire, colecţia Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938 şi ecourile din presa vremii, care evidenţiază astfel împlinirea unui secol de la elaborarea Constituţiei din 1923.
Detalii despre exponate sunt oferite publicului într-un catalog tematic, elaborat de Gabriela Dumitrescu şi Daniela Stanciu, curatori ai expoziţiei.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 9-24 martie, de luni până vineri, în intervalul orar 9.00-15.00 şi sâmbăta între orele 10.00-13.oo. Intrarea este liberă.
