Amenințările la adresa democrației și securității europene venite din partea unor actori statali ostili și a partidelor populiste au fost tema conferinței anuale Ratiu Dialogues, desfășurată în acest weekend.
Reprezentanți ai mediului academic român și internațional, ambasadori, jurnaliști, fosta prim-ministră a Islandei, Katrín Jakobsdóttir, și fostul adjunct al secretarului general NATO, Mircea Geoană, au discutat despre implicarea Statelor Unite în securitatea europeană, despre tarife și politica față de Rusia, pe fondul continuării războiului acesteia împotriva Ucrainei și al ascensiunii partidelor naționaliste de dreapta în Europa.
Participanții au abordat teme precum dezinformarea răspândită de actori statali ostili, ca și modalitățile de a contracara războiul hibrid, în cadrul discuțiilor paralele conferinței de la Ratiu Democracy Centre, care a devenit în ultimii ani un centru al dezbaterilor democratice pe teme de geopolitică.
Conferința „Realigning for a post-2025 Transatlantic European Security Order” a fost organizată de Ratiu Forum, în parteneriat cu LSE IDEAS, un think tank de politică externă din cadrul London School of Economics and Political Science, fondat ca un centru de reflecție pentru diplomație și strategie.
Universul.net prezintă câteva dintre observațiile făcute de diplomați și universitari prezenți la prima zi a conferinței.
În deschiderea evenimentului, ambasadorul britanic în România, Giles Portman, a subliniat sprijinul Londrei pentru România și interesele comune ale aliaților. „Ne asigurăm că România este cel mai puternic aliat NATO posibil. Vrem ca România să poată oferi cel mai bun sprijin Ucrainei și Moldovei; vrem să ne asigurăm că România poate proteja interesele Marii Britanii în Marea Neagră. Vrem să vedem o voce românească mai puternică în NATO și în UE”, a spus acesta.
Prefectul de Cluj, Maria Forna, care a participat la sesiunea de deschidere, și-a exprimat speranța că evenimentul desfășurat pe parcursul a două zile va „contribui la claritatea de care liderii noștri au atât de mare nevoie”.
Profesorul Alexander Evans, care conduce think tank-ul de politică externă LSE IDEAS, a afirmat că provocările geopolitice cu care se confruntă în prezent lumea nu sunt noi: „Să ne amintim că populismul este cu noi de ceva vreme. Povara împărțirii responsabilităților de securitate între SUA și Europa nu reprezintă ceva nou. Și nici chestiunile privind schimbarea ordinii internaționale nu sunt noi”.
Nicolae Rațiu, președintele Ratiu Charitable Foundation, care a găzduit evenimentul, a spus că este „îmbucurător faptul că oamenii încă îl consideră pe tatăl meu (n.r. Ion Rațiu, candidat la prezidențiale în 1990) chipul unei alte căi pe care România ar fi putut-o urma.”
El a remarcat că, la ultima întâlnire Dialogues, „ne-am gândit că anul acesta vom înfrunta o lume dificilă. Dar acest an ne-a depășit așteptările. (…) În România avem un nou președinte (n.r. Nicușor Dan) și o nouă administrație care se confruntă cu provocări incredibile.”
Spasimir Domaradski, politolog la Universitatea din Varșovia, le-a spus participanților că China se află în spatele intențiilor ostile ale Rusiei față de Europa.
„Există turbulențe în relațiile transatlantice. Suntem pe punctul de a asista la dispariția Europei ca actor-cheie în ordinea internațională”, a spus el, adăugând că blocul de 27 de state este „singurul factor care poate menține politica ultimilor 80 de ani.”
„UE este lentă, se confruntă cu numeroase provocări, în timp ce alți actori acționează rapid. Dar aceasta este o provocare, pentru că, paradoxal, populismul este un răspuns la vizibilitatea politică. Dacă populismul este o problemă internă europeană, atunci este una ușor alimentată din exterior. … Ne confruntăm cu problema autosuficienței. Ceea ce este cu adevărat provocator este cum să îmbinăm problema integrării. Ceea ce ne unește acum este sentimentul de amenințare. Avem nevoie de o realiniere. Există un argument pentru a construi cu atenție, în cadrul existent, redobândirea capacității de acțiune asupra măsurilor UE.”
Prof. Luciana Ghica, conferențiar de Relații Internaționale și Studii Europene la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București:
„Ideea de mari puteri este un mit. Avem mari cheltuitori în domeniul militar, putem avea țări care investesc în bunăstarea altora, chiar și în afara propriilor granițe. Care dintre acestea este o mare putere? Atunci când vorbim despre coaliții, cheia este să ne amintim cine suntem, cred eu. A face un pas înapoi față de această viziune este, de asemenea, foarte util”.
„Rusia poate fi învinsă. Alte țări pot fi învinse. Rusia este un actor problematic din cauza comportamentului său, din cauza capacităților sale nucleare, din cauza problemelor legate de dezintegrarea sa, nu pentru că ar fi o mare putere”, amai spus aceasta.
„Ne concentrăm pe modelul transatlantic ca model pentru pace. Dar tindem să neglijăm o altă coaliție care a ajutat în perioada postbelică, și anume coaliția speranței. Aceasta nu este neapărat o coaliție a celor mai bogate țări, dar le dă oamenilor sentimentul că au putere de acțiune. Pentru noi, cei suficient de norocoși, este plăcut să vorbim despre drepturi civice și libertate, dar nu poți face asta cu stomacul gol. Ar trebui să creștem ajutoarele, nu să căutăm contracte de securitate.”
Avem nevoie de „o coaliție împotriva ignoranței. Temeri ale celor care au trăit în vecinătatea Rusiei au fost ignorate prea mult timp, iar acum plătim prețul”.
„Avem nevoie de o coaliție a oamenilor care încă mai cred în politică. Am fost martorii unui atac împotriva politicii, o arenă unde pot exista opinii diferite. Putem avea pluralitate și perspective, și asta nu înseamnă dispariția Europei. Este nevoie de întărirea încrederii în instituțiile politice, precum și de o coaliție a parlamentelor. Trebuie să investim mult mai mult într-o societate deschisă. Dacă nu susținem financiar ceea ce afirmăm, nu putem sprijini democrația.”
John Florescu, producător de televiziune și documentare: „În trecut, 23% din populație își lua știrile de la posturile de televiziune naționale, dar acum procentul a scăzut la 6%, iar oamenii își adună informațiile din camere de rezonanță.”
El a spus că coaliția de guvernare din România este „un guvern al consecințelor, iar opoziția (de extremă dreapta) este deranjată de viteza acțiunilor sale”. Duminică, guvernul a trecut cu ușurință de patru moțiuni de cenzură.
Răzvan Botis, vicepreședinte al NATO Industrial Advisory Group și director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Apărare din România:
„Avem nevoie de arme pentru descurajare. Dacă le cumperi de la tabăra greșită, nu le poți folosi pe deplin, pentru că software-ul aparține țării care le-a produs”.
Iulian Fota, conferențiar la Academia Națională de Informații, a afirmat că Moldova nu poate fi înțeleasă ca stat „fără a cunoaște războiul din Transnistria”.
Sir Laurie Bristow, fost ambasador britanic în Rusia și ultimul ambasador al Marii Britanii în Afganistan, a declarat că este clar: „Părăsim limitele ordinii dreptului internațional odată cu Ucraina. Nu-l vom convinge pe dl. Putin să vadă lumea altfel, dar putem pune presiune pentru ca o încetare a focului (n.r. cu Ucraina) să fie acceptabilă. Trebuie să vedem punctele comune de interes, nu doar așa cum le vedem noi, ci și așa cum le vede dl. Trump”, a adăugat el.
Samir Puri, autorul cărții „Westlessness”, a menționat schimbările geostrategice, „un teritoriu necunoscut cu centre de putere multiple.”
Ben Noble, conferențiar în politică rusă la University College London, a avertizat că „rușii sunt din ce în ce mai pregătiți să se angajeze într-o confruntare cu Europa.”
Pe plan intern, Rusia încearcă să prezinte veteranii (războiului din Ucraina) ca elită ce urmează să fie integrată în administrație, pentru a evita repetarea situației de după războiul ruso-afgan. „Jumătate dintre veterani nu își pot găsi un loc de muncă și intră în conflict cu tinerii cu diplome”, a spus el, oferind perspective din interiorul Rusiei.
Expertul a făcut apel la partenerii occidentali să nu ofere sprijin doar Ucrainei, ci și să colaboreze cu rușii care nu sunt aliați Kremlinului.
A murit Vladimir Socor, expert de renume internațional în spațiul ex-sovietic
