Rectorul SNSPA și un avocat au contestat la BEC înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu

Sursa: Inquam Photos/ Eduard Vînătoru

Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, și avocatul Bogdan Ionescu au depus la Biroul Electoral Central (BEC) contestaţii la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu pentru funcţia de preşedinte al României din anul 2025.

”Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a depus, în scris, la Biroul Electoral Central (BEC), o contestaţie la înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu la funcţia de preşedinte al României din anul 2025, în temeiul dispoziţiilor art. 27 şi urm. din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare şi respectiv ale Constituţiei României. Contestaţia se bazează pe argumente solide de natură constituţională şi juridică, care evidenţiază incompatibilitatea discursului şi comportamentului candidatului cu valorile democratice şi constituţionale ale statului român”, a transmis, vineri, SNSPA, într-un comunicat de presă, potrivit News.ro.

Potrivit documentului citat, rectorul SNSPA solicită Biroului Electoral Central:

• verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege pentru candidatura la funcţia de Preşedinte al României din anul 2025 şi

• respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu, la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din anul 2025, constatând că se încalcă condiţiile de eligibilitate prevăzute de dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5), ale art.82 alin.(2), corelate cu cele ale art.148 şi 149, cu referire la valorile democraţiei, la statul de drept, la respectarea Constituţiei corelate cu garanţia politico-militară a acestora, respectiv apartenenţa României la UE şi NATO.

”Demersul se întemeiază pe faptul că BEC are obligaţia să analizeze candidaturile în raport de condiţiile de formă şi de fond prevăzute de Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, precum şi în raport de hotărârile Curţii Constituţionale (CCR) în materia alegerilor prezidenţiale pronunţate în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, întrucât aceste hotărâri reflectă un contencios electoral obiectiv şi sunt general obligatorii (toate hotărârile luate în această materie precizează acest lucru în mod expres). Hotărârile CCR sunt obligatorii atât în privinţa dispozitivului, cât şi a considerentelor, iar conform jurisprudenţei CCR, dispozitivul şi considerentele sunt general obligatorii, ca expresie a art. 147 alin. (4) din Constituţie. Această regulă stabilită pe cale jurisprudenţială se aplică atât deciziilor CCR, cât şi hotărârilor CCR, pentru că hotărârile, la fel ca deciziile sunt expresia aceluiaşi rol constituţional, anume rolul de a asigura supremaţia Constituţiei”, se mai arată în docimentul citat.

Remus Pricopie a precizat că a recurs la acest demers ”deoarece obligaţia de a respecta Constituţia nu este doar o cerinţă formală în momentul preluării mandatului prezidenţial, ci o condiţie fundamentală de eligibilitate”.

”Orice persoană care aspiră la funcţia supremă în stat trebuie să dovedească, fără echivoc, respectul faţă de valorile democratice, ordinea constituţională şi angajamentele internaţionale ale României. În calitate de profesor şi rector al unei universităţi din România, mă simt dator faţă de români, dar mai ales faţă de tineri şi generaţiile viitoare, să iau atitudine împotriva oricărei încercări de a submina principiile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept. Viitorul acestei ţări depinde de respectarea valorilor constituţionale şi de promovarea unei conduite politice care să inspire încredere şi stabilitate”, a declarat Pricopie.

Potrivit acestuia, ”conduita unui candidat la Preşedinţie nu poate fi redusă la o simplă declaraţie de conformitate cu legea, ci trebuie să reflecte un angajament real faţă de principiile statului de drept, manifestat printr-un discurs public coerent, loial şi orientat spre consolidarea democraţiei”.

”Din acest motiv, am sesizat Biroul Electoral Central, pentru că respectarea Constituţiei şi a valorilor sale nu este o opţiune, ci o obligaţie expres prevăzută de Legea fundamentală şi consolidată prin jurământul de credinţă. În faţa unor încălcări atât de grave ale acestor principii de către candidatul Călin Georgescu, consider că nu putem rămâne pasivi.”, a susţinut rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie.

Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, explică faptul că procedura nu prevede depunerea de contestaţii la BEC.

”S-a depus deja prima contestaţie împotriva candidaturii lui Calin Georgescu, chiar la Biroul Electoral Central, deşi procedura nu permite acest lucru. Contestaţiile potrivit legii, se depun doar la CCR, dupa admiterea sau respingerea candidaturii de către BEC”, a scris pe Facebook Adrian Toni Neacşu.

Călin Georgescu şi-a depus, vineri, candidatura la alegerile prezidenţiale.

A doua contestaţie, depusă de un avocat

Avocatul Bogdan Ionescu este a doua persoană care a contestat la BEC candidatura lui Călin Georgescu, după rectorul SNSPA Remus Pricopie, afirmând că Georgescu „are declaraţii absolut şocante pentru orice persoană de bun simţ şi de bună credinţă”. Contestatarul candidaturii lui Georgescu a explicat că prin „ideologie profund antisemită, profund homofobă, pro-antonesciană” Georgescu încalcă limitele Constituţiei, iar astfel candidatura sa nu îndeplineşte „condiţiile de eligibilitate pe plan constituţional”, potrivit News.ro.

„Am adresat o cerere BEC solicitând acestei instituţii să nu înregistreze candidatura domnului Călin Georgescu. Am mers pe nişte idei similare celor evocate de domnul profesor Pricopie şi în esenţă am apreciat că BEC are competenţa, îndrituirea, chiar obligaţia de analiza nu doar pentru candidatul  Călin Georgescu, pentru orice alt candidat, dacă respectiva candidatură îndeplineşte condiţiile de eligibilitate pe plan constituţional”, a declarat Bogdan Ionescu vineri după amiază, într-o intervenţie la Antena 3
Acesta spune că interpretarea sa este aceea că BEC trebuie să acţioneze şi în spiritul Constituţiei, amintind că în hotărârea prin care s-au anulat alegerile se arată că BEC are obligaţia „de a analiza condiţiile de eligibilitate din punct de vedere al Constituţiei”.
„Am avut ca punct de pornire Decizia nr 2 din 2024 a Curţii Constituţionale, cazul Şoşoacă. Şi acolo Curtea Constituţională  a analizat conduita şi declaraţiile publice ale candidatei Şoşoacă şi efectele acestei conduite şi declaraţi pe plan constituţional. În opinia mea – şi îmi asum deplin următoarele aformaţii– domnul Călin Georgescu nu îndeplineşte aceste condiţii de eligibilitate fiind  o persoană nu numai cu un discurs, cu o ideologie profund antisemită, profund homofobă, pro-antonesciană. Elogiază criminali de război, bunăoară Ion Antonescu, elogiază criminali psihopaţi de genul Corneliu Zelea Codreanu, elogiază Mişcarea Legionară.  Are nişte declaraţii absolut şocante pentru, spun eu, orice persoană de bun simţ şi de bună credinţă”, a declarat avocatul Bogdan Ionescu.
Întrebat dacă va contesta la Curtea Constituţională candidatura lui Georgescu, în situaţia în care aceasta va fi admisă de BEC, avocatul a răspuns: „Indubitabil, este deja pregătită”.