Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, joi, să respingă cererea lui Călin Georgescu prin care contesta anularea alegerilor prezidenţiale din România. Decizia este definitivă, transmite News.ro.
”În decizia sa pronunţată astăzi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), într-o formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul CEDO.
Cauza privea anularea de către Curtea Constituţională a României a alegerilor prezidenţiale din 2024, în care Georgescu a fost candidat.
”Curtea a constatat, în special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile preşedintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a «corpului legislativ» al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, «corp legislativ» cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în această privinţă”, scrie în document.
Curtea a decis, de asemenea, ca România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire şi asociere) şi 13 (dreptul la un recurs efectiv).
CEDO a reţinut că Georgescu s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2024, programat să aibă loc în 8 decembrie. Însă în 6 decembrie, printr-o hotărâre pronunţată în unanimitate, Curtea Constituţională a României a anulat întregul proces electoral, în temeiul articolului 146 f) din Constituţia României (decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024). În baza acestui articol ea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi referindu-se la informaţiile prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi declasificate privind încercările actorilor statali şi non-statali de a influenţa alegerile, Curtea Constituţională a constatat că procesul electoral a fost viciat de la început. Neregulile descoperite au distorsionat caracterul liber al votului cetăţenilor, au afectat echitatea şi transparenţa campaniei electorale şi au încălcat normele privind finanţarea acesteia. Curtea Constituţională a dispus ca alegerile să fie reorganizate de la început de către guvern, la o dată ulterioară. Această decizie a fost definitivă.
România a fixat între timp o nouă dată pentru primul tur al alegerilor, 4 mai 2025.
În cererea depusă la CEDO în 16 decembrie, Georgescu a invocat articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere), susţinând că anularea întregului proces electoral de către CCR s-a bazat pe acuzaţii nefondate şi a fost nelegală şi disproporţionată.
De asemenea, invocând articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 13 (dreptul la un recurs efectiv) ale Convenţiei, Georgescu a reclamat că decizia a fost adoptată în mod netransparent şi că nu a beneficiat de niciun recurs împotriva acesteia.
În plus, invocând articolele 10 (libertatea de exprimare) şi 11 (libertatea de reunire şi asociere) ale Convenţiei, Georgescu a susţinut că această decizie a fost rezultatul unei ingerinţe politice a ”partidului la guvernare” însărcinat cu procesul electoral şi că a subminat libertatea de a participa la procesul democratic.
În 21 ianuarie, Curtea a decis, într-o formaţiune de Cameră, să respingă cererea de măsuri provizorii pe care Georgescu le solicitase în acest dosar.
Decizia de inadmisibilitate a fost pronunţată, joi, de un Comitet de trei judecători: Jolien Schukking (Olanda), preşedintă, Faris Vehabović (Bosnia şi Herţegovina), Lorraine Schembri Orland (Malta) şi, de asemenea, Simeon Petrovski, grefier adjunct de secţie.
Astfel, Curtea a reiterat că obligaţiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1, potrivit căruia statele membre se angajează ”să organizeze […] alegeri libere […] în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”, nu se aplică în mod normal alegerii unui şef de stat, cu excepţia cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii constituţionale a statului în cauză, că şeful de stat are astfel de atribuţii încât să poată fi considerat ca făcând parte din ”corpul legislativ” – o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în prezent în vreo cauză anterioară.
Curtea a observat că articolul 61 § 1 din Constituţia României, care stabileşte separarea puterilor, prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă din ţară. De asemenea, Curtea a constatat, pe baza dispoziţiilor de drept intern, că chiar dacă preşedintele este învestit cu anumite atribuţii care pot fi înţelese, într-o măsură limitată, ca o interacţiune instituţională cu corpul legislativ, preşedintele nu face parte din acesta. Curtea consideră asemenea prerogative ale preşedintelui – cum ar fi semnarea legilor adoptate de Parlament sau amânarea temporară a promulgării acestora, în condiţii strict limitate – ca fiind accesorii puterii legislative a Parlamentului şi nu ca atribuţii care ţin de actul propriu-zis de legiferare. Curtea estimează că aceste atribuţii trebuie să fie considerate ca fiind necesare şi strict limitate pentru sistemul inter-instituţional de ”control şi echilibru”, care este comun majorităţii democraţiilor europene.
Astfel, în absenţa oricărui indiciu că preşedintele este o parte a “corpului legislativ” din România, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, Curtea a respins această parte a cererii ca incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei.
Potrivit comunicatului CEDO, dreptul în cauză – acela de a candida în alegeri – este un drept politic care nu priveşte “drepturi şi obligaţii cu caracter civil” şi nici vreo decizie privind o “acuzaţie în materie penală”, în înţelesul articolului 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil în prezenta cauză.
”Întrucât dl. Georgescu nu a prezentat o «pretenţie întemeiată» pe terenul articolului 13, Curtea respinge această parte a cererii pentru acelaşi motiv”, scrie în document.
În plus, Curtea a constatat că Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susţinute că a existat o ”ingerinţa politică” în procesul electoral. Ea a respins aşadar această parte a cererii ca vădit neîntemeiată.
Elon Musk, cealaltă bombă care-l aruncă în aer pe Călin Georgescu
