Va fi o perioadă de creștere, prăbușire sau reacție negativă?, se întreabă The Economist.
<< Timp de trei ani, lumea a admirat istețimea ChatGPT, iar mai recent a fost fascinată de creativitatea lui Sora, fratele său chatbot care generează videoclipuri. Așteptându-se ca inteligența artificială să fie transformatoare, marile firme tehnologice americane au investit în 2025 peste 400 de miliarde de dolari în centre de date și alte infrastructuri necesare; potrivit unei estimări, până la sfârșitul deceniului va fi cheltuită uriașa sumă de 7 trilioane de dolari. Totuși, veniturile generate până acum de AI se ridică la doar 50 de miliarde de dolari pe an, aproximativ o optime din veniturile anuale totale ale Apple sau Alphabet. Pe măsură ce lumea se obișnuiește cu realizările tehnologice ale AI, atenția începe să se mute. În 2026, se așteaptă ca urmările economice, financiare și sociale ale acesteia să atragă interesul.
Să ne uităm mai întâi la economie. Aproximativ 800 de milioane de persoane din întreaga lume folosesc ChatGPT; mulți angajați recunosc în sondaje că utilizează AI la locul de muncă. Dar, în ceea ce privește adoptarea formală de către companii, cifrele rămân modeste. Potrivit Biroului de Recensământ al SUA, puțin peste 10% dintre companiile cu peste 250 de angajați declară că au integrat AI în procesele lor de producție. Un sondaj realizat de Massachusetts Institute of Technology și publicat în iulie a constatat că 95% dintre proiectele pilot de AI ale companiilor nu au generat deloc profit.
O corecție de piață în domeniul AI ar avea consecințe în lanț pentru economia americană
Ca urmare, capitaliștii de risc, antreprenorii și giganții tehnologici din Silicon Valley se concentrează cu toții asupra unui singur lucru: cum să accelereze adoptarea AI de către companii. Există o avere potențială de câștigat dacă afacerile pot integra AI în operațiunile lor și își pot crește productivitatea. Au apărut start-up-uri care sprijină companiile din industrii specifice sau pentru procese particulare. De exemplu, Harvey AI colaborează cu avocații pentru a analiza volume mari de contracte, în timp ce Sierra ajută companiile să folosească AI în serviciul clienți. Chiar și OpenAI și Anthropic, cele mai importante laboratoare de AI din lume, își adaptează unele servicii pentru a sprijini finanțiștii sau cercetătorii din domeniul științelor vieții. Un indicator cheie de urmărit în 2026 va fi, așadar, rata adoptării formale și măsura în care aceste eforturi au succes.
Acest lucru contează nu doar pentru impactul AI asupra productivității și creșterii economice, ci și pentru imensa explozie financiară care se bazează pe succesul tehnologiei. Potrivit Băncii Angliei, acțiunile companiilor dependente de AI reprezentau 44% din capitalizarea de piață a indicelui S&P 500 al Americii la începutul lunii octombrie. Raportul dintre prețuri și câștigurile viitoare pentru acest coș – o măsură a evaluărilor bursiere – este uluitor: 31, comparativ cu 19 pentru întregul indice. Dacă adoptarea tehnologiei crește, investitorii vor continua să creadă că generozitatea și răbdarea lor se vor transforma în profituri substanțiale. Dar orice semn că banii câștigați din AI vor întârzia sau nu vor veni deloc ar putea determina scăderea evaluărilor bursiere.
Istoria arată că până și tehnologiile utile, precum căile ferate sau internetul, au fost însoțite de exuberanță financiară. O corecție de piață în domeniul AI ar avea consecințe în lanț pentru economia americană. Investițiile în centre de date și efectele de bogăție generate de o piață bursieră în creștere au ajutat la mascarea impactului tarifelor, scăderii migrației și incertitudinii. Dar dacă boom-ul AI se va tempera, ar putea fi șterse trilioane de dolari din averea gospodăriilor americane.
Adoptarea mai rapidă a tehnologiei de către companii ar liniști investitorii, dar ar putea ridica o altă problemă: impactul AI asupra locurilor de muncă. Pentru a stimula adoptarea, firmele de AI promovează „agenți” virtuali capabili să îndeplinească semi-autonom o serie de sarcini, de la început până la sfârșit – ca angajații umani, dar non-stop și la costuri mai mici. Ambalarea AI în acest mod, ca un înlocuitor direct pentru programatori sau agenți de servicii clienți, poate fi mai ușor de înțeles pentru manageri. Artisan, un start-up din San Francisco, de exemplu, a derulat o campanie publicitară care îi îndeamnă pe manageri să „NU mai angajați oameni”. Dar este greu de imaginat o modalitate mai eficientă de a alimenta o reacție împotriva AI, percepută ca o amenințare care fură locuri de muncă și înlocuiește lucrătorii.
Deja, unii comentatori dau vina pe AI pentru ratele ridicate ale șomajului în rândul absolvenților din America. Dovezile în acest sens sunt însă limitate. Șomajul în rândul absolvenților ar putea reflecta pur și simplu cererea în schimbare a angajatorilor pentru anumite competențe sau ar putea fi rezultatul unor tendințe care au apărut înainte de lansarea ChatGPT, cum ar fi angajările excesive realizate de firmele din tehnologie și servicii profesionale în timpul pandemiei. Unele studii, inclusiv unul realizat de Yale Budget Lab, concluzionează că AI nu a avut efecte perturbatoare asupra pieței muncii și nu găsesc dovezi că industriile intensive în AI ar fi concediat mai mulți lucrători decât altele.
Boom-urile tehnologice din trecut sugerează că temerile legate de șomajul în masă de obicei nu se materializează. Companiile care adoptă tehnologia mai rapid beneficiază de o cerere mai mare, ceea ce le determină să angajeze mai mulți lucrători; pe măsură ce anumite locuri de muncă devin obsolete, apar altele noi. Dar este firesc ca oamenii să fie îngrijorați de schimbare. Hype-ul și speranțele legate de AI au fost fără precedent, iar adevărata natură a impactului său rămâne neclară. Va aduce o renaștere economică, o prăbușire financiară sau o reacție socială negativă, sau o combinație a celor trei? Lumea va începe să afle răspunsul în 2026. >>
