Guvernele încurajează revenirea la motoarele pe benzină, notează The Economist.
<< Conducerea în siguranță presupune ajustarea vitezei în funcție de condițiile de drum. Constructorii occidentali de automobile știu bine acest lucru. Clienții lor nu adoptă vehiculele electrice (EV) la fel de rapid cum se anticipase, iar guvernele din America și Europa reduc eforturile de accelerare a tranziției. Pe 16 decembrie, UE a renunțat la interdicția anterioară privind vânzarea mașinilor pe benzină din 2035. Cu o zi înainte, Ford anunțase că va reduce valoarea activelor sale cu 19,5 miliarde de dolari, în timp ce își regândește strategia pentru vehiculele electrice. Însă frânarea tranziției de la motoarele pe benzină ar putea fi și ea periculoasă pentru constructorii occidentali de automobile.
Angajamentul UE de a încheia rapid dominația motoarelor pe benzină pe șosele fusese întotdeauna unul ambițios. Când a fost prezentat în 2022, însă, nu părea nerealist. Un motiv este că producătorii tradiționali de automobile, fermecați de evaluarea spectaculoasă a Tesla, 100% electrică, au făcut promisiuni mari investitorilor, sperând că o parte din acea magie se va transmite și către ei. Volkswagen declarase că 70% din vânzările sale europene vor fi electrice până în 2030, ulterior crescând acest procent la 80%; Stellantis (al cărui acționar principal, Exor, deține parțial compania-mamă a publicației The Economist) anunțase că va ajunge la 100%. General Motors din America părea mai conservator cu termenul său din 2035 pentru o tranziție completă la energia pe baterii.
Însă drumul către electrificare a fost anevoios. Anul acesta, doar aproximativ una din cinci mașini vândute în Europa va fi complet alimentată cu baterii. Creșterea este departe de traiectoria necesară pentru a elimina mașinile pe benzină până în 2035. Costurile inițiale ridicate, lipsa modelelor mai mici, temerile legate de infrastructura insuficientă de încărcare și ezitările guvernelor privind subvențiile pentru achiziție au afectat cererea pentru vehicule electrice.
Sub presiunea constructorilor auto și a guvernelor din Germania și Italia, UE oferă o oarecare relaxare industriei. În loc de o întoarcere completă, așa cum se așteptau unii, UE a optat pentru ceea ce banca UBS descrie ca „ajustări moderate”. În locul unei interdicții totale, emisiile estimate ale noilor mașini vândute de fiecare companie vor trebui reduse cu 90% față de nivelurile din 2021 până în 2035. Restul va trebui compensat prin măsuri precum utilizarea mai largă a oțelului „verde” european.
Deși UE susține că noua sa strategie „menține un semnal puternic pe piață pentru vehiculele cu emisii zero”, vânzările de mașini pe benzină și hibride vor continua, ca urmare; potrivit think-tank-ului Transport & Environment, cu sediul la Bruxelles, un sfert din mașinile vândute în 2035 ar putea include o formă de propulsie pe combustibili fosili în urma acestor modificări. Noile măsuri, care trebuie încă ratificate de Parlamentul UE și de statele membre, includ și schimbări privind țintele intermediare și regulile pentru vehiculele comerciale.
În America, unde mașinile complet electrice reprezintă mai puțin de o zecime din vânzări, tranziția s-a blocat aproape complet. Preferința președintelui Donald Trump pentru vehicule cu motoare mari pe benzină a dus la reducerea treptată a stimulentelor și a altor măsuri care sprijineau EV-urile. Ford și-a realiniat planurile ca răspuns. Cel mai notabil, compania va încheia vânzările versiunii complet electrice a camionetei F-150, înlocuindu-o cu un model echipat cu un motor mic pe benzină care încarcă bateria când este necesar, deși continuă dezvoltarea unei camionete electrice mai ușoare, programată să fie lansată în 2027. De asemenea, recent, a semnat un acord cu Renault pentru a dezvolta EV-uri mici și ieftine pentru piața europeană.
Renunțarea la EV-uri prezintă riscuri pentru constructorii occidentali de automobile. Potrivit Schmidt Automotive Research, o firmă de consultanță, mărcile chineze au controlat 10,7% din piața mașinilor complet electrice din Europa Occidentală în primele zece luni ale anului, cu un punct procentual mai mult decât în anul precedent, în ciuda impunerii de către UE a unor tarife suplimentare pentru EV-urile importate din China în octombrie 2024. Vânzările de hibride chinezești, care nu sunt supuse noilor tarife, au explodat. Constructorii occidentali se confruntă, de asemenea, cu mărci chineze de EV în creștere rapidă și în alte părți ale lumii.
În cele din urmă, EV-urile vor deveni opțiunea mai ieftină pentru clienți, pe măsură ce producția se va extinde și costurile vor scădea. Constructorii occidentali trebuie, așadar, să execute un dificil exercițiu de echilibristică: să profite acum de mașinile pe benzină, în timp ce investesc suficient pentru a rămâne competitivi în domeniul EV-urilor. Cei care încetinesc riscă să ofere concurenței un avans de neoprit. >>
Următoarea versiune a web-ului va fi construită pentru boți, nu pentru oameni
