Revolta lui Pugaceva. Vocea odată apolitică a celei mai iubite cântărețe din Rusia a devenit una a opoziției față de Kremlin

Sursa: X

„De multă vreme că Vladimir Putin este o persoană inteligentă”, spune, într-un spot politic din 2007, o femeie cu un păr roșu exploziv. E așezată într-un fotoliu și privește la cameră. „Voi vota pentru Rusia Unită – pentru partidul său și, prin urmare, pentru el. Vă sfătuiesc să faceți la fel”, notează Novaia Gazeta Europa.

<< După 15 ani, aceeași femeie adresează o scrisoare deschisă Ministerului Justiției din Rusia, cerându-i, cu cei 3,5 milioane de urmăritori de pe Instagram ca martori, să o declare „agent străin”, în semn de solidaritate cu soțul ei care tocmai primise această etichetă. La finalul mesajului, ea pledază pentru pace, libertate de exprimare și sfârșitul „uciderii copiilor noștri pentru obiective iluzorii” – o referire clară la războiul din Ucraina, declanșat cu șase luni mai devreme.

Femeia este Alla Borisovna Pugaceva, ale cărei decenii de faimă ca artistă și cântăreață i-au adus porecle precum „zeița” și „țarina pop-ului rus”. În anii ’70, faima sa era atât de mare încât o glumă celebră în acea epocă îl descria pe liderul sovietic, Leonid Brejnev, ca „un funcționar minor din era Pugaceva”.

Spre deosebire de epoca sovietică, cea a Pugacevei pare să fie în curs. De când Pugaceva a devenit celebră, în 1975, puține vedete rusești au avut atâta putere și o bază de fani atât de mare și de loială. Puține, de asemenea, au părut atât de remarcabil de impenetrabile la vicisitudinile schimbărilor de regim; Pugacevaa trăit – și în cea mai mare parte a prosperat – sub conducerea lui Brejnev, Andropov, Cernenko, Gorbaciov, Elțin și, până recent, sub cea a lui Putin. Cu toate acestea, în urma războiului Rusiei din Ucraina, pare că nu îi mai sunt garantate statutul special și impunitatea de care a beneficiat timp de decenii.

Succesul: „Arlekino”

Anul 1975 a fost unul semnificativ pentru Pugaceva. Când Ministerul Culturii Sovietice i-a acordat tinerei cântărețe permisiunea de a participa la Concursul Internațional de Cântece Orfeul de Aur din Bulgaria, Pugaceva și-a ales ca melodie „Arlekino” (Harlequin), compusă de Emil Dimitrov, din Bulgaria, rearanjând piesa, traducându-i versurile în limba rusă și adăugând un chicotit ritmic la sfârșitul refrenului.

Aceasta s-a dovedit a fi marea ei șansă: publicul bulgar a reacționat cu entuziasm la interpretarea sa și a cerut un bis, iar juriul competiției i-a acordat unanim lui Pugaceva marele premiu al concursului.

Rememorând începuturile carierei, într-un interviu din 2015 pentru Novaia Gazeta, Pugaceva specula că a prins avânt întrucât: „Nu exista libertate în URSS… Acesta a fost singurul motiv pentru care oamenii mi-au acordat atenție – aveam acea libertate”.

Pugaceva părea într-adevăr mai degajată decât contemporanele sale mult mai cuminți și caste, cu farmecul ei excentric și coada roșie imediat recunoscută. În videoclipul pentru „Arlekino”, Pugaceva se aruncă și se învârte într-o salopetă cu clopoței, râzând maniacal între versuri despre cineva care simte că trebuie „să fie amuzant pentru toată lumea” și pentru care „singura recompensă este râsul”.

După ce „Arlekino” a devenit un succes, Pugaceva a povestit ulterior că promotorii occidentali o contactau, cerând să vorbească cu producătorul ei, iar ea trebuia să-i îndrume către „un bătrân bețiv din Asociația de Concerte de Stat a URSS” care spunea atât: „O să ne gândim”.

Pugaceva putea călători doar pentru concertele aprobate de asociație, și inițial nu i s-a permis să cânte ca solistă, lucru care necesita o licență specială. După succesul din Bulgaria, a petrecut doi ani făcând lobby pentru a obține una, petrecându-și timpul apărând doar cu trupe care îi permiteau să interpreteze propriile piese.

Una dintre acele trupe era RITM, din Harkov. Trupa îi servea Pugacevei ca acoperire: era înscrisă ca membru al grupului, dar putea interpreta atâtea cântece solo câte dorea. Un membru al formației RITM, Alexandr Litvinenko, a povestit ulterior că biletele pentru primul ei concert solo au fost distribuite în culise fără publicitate, iar grupul a trebuit să învețe cele 14 cântece ale lui Pugaceva de pe înregistrări de casetă.

„Auditoriul a fost șocat de interpretarea ei. Se așteptau ca Alla să vină doar și să cânte. Dar ea vorbea, comunica… Nu mai văzusem pe nimeni să lucreze așa”, a spus Litvinenko.

Când a primit în cele din urmă permisiunea de a pleca singură în turneu, în 1977, creatorul de modă Viaceslav Zaițev a creat stilul distinctiv al lui Pugaceva – o rochie lejeră și bucle mari – pentru primul ei turneu. Și dacă aspectul ei părea deja departe de imaginea tradițională a cântăreților sovietici, prezența sa scenică, plină de energie și captivantă, sfida norma chiar mai dramatic.

Portocale și Pugaceva

Până în anii ’80, Pugaceva adunase atât de multă putere ca vedetă, încât chiar și atotputernicele autorități o solicitau pentru favoruri. În mai 1986, la o lună după catastrofa de la Centrala Nucleară Cernobîl, a avut loc primul concert de caritate din istoria sovietică, pentru strângerea de fonduri în sprijinul victimelor sale.

Nu doar că Pugaceva venise cu ideea, dar ea a organizat întregul eveniment la Palatul Olimpic al Sporturilor din Moscova, care a inclus o transmisie în direct revoluționară dintr-un studio din Kiev, unde multe dintre victimele dezastrului și primii intervievați se adunaseră pentru a urmări evenimentul.

Pugaceva și echipa ei au călătorit în Ucraina, câteva luni mai târziu, pentru a susține un al doilea concert în apropierea orașului Pripiat, acum abandonat, lângă Cernobîl.

Deoarece amploarea dezastrului a fost ținută secret pe plan intern, niciunul dintre artiști nu a luat în considerare consecințele potențiale pe care putea să le aibă pentru ei faptul că urmau să concerteze la locul unei recente catastrofe nucleare.

Trei decenii mai târziu, Pugaceva își amintea că i s-ar fi părut imposibil să refuze cererea

„Cineva de la guvern a zburat acolo și a întrebat, ‘De ce anume aveți cea mai mare nevoie? Vom încerca să vă aducem orice’. Și ei au răspuns, ‘Portocale! Și Pugaceva !’ Cum aș fi putut să refuz?”

În același interviu, Pugaceva a dezvăluit că unul dintre membrii echipei sale a murit la un an după concertul de la Cernobîl, din cauza unei boli de lungă durată, care s-a agravat brusc în mod dramatic. Ea a mai dezvăluit că a continuat să sufere de probleme endocrine după vizita în Ucraina. „Mi s-a spus să port o pălărie, dar am refuzat. Am legat o fundă uriașă ca să-mi acopăr capul”, își amintea ea.

Unii dintre cei 9.000 de muncitori trimiși să curețe locul și care au urmărit-o cântând erau deja muribunzi. Pugaceva, ajunsă în vârsta de 37 de ani, a început să întâmpine probleme grave de sănătate după călătorie, precum și probleme cu vocea ei.

Ultimul Artist al Poporului URSS

Până la sfârșitul anilor ’80, Pugaceva și-a consolidat statutul de superstar, vânzând peste 150 de milioane de înregistrări și devenind fără îndoială cea mai mare vedetă pop în viață a Uniunii Sovietice. În ultimele zile ale comunismului, chiar și Mihail Gorbaciov și-a luat un moment să recunoască impactul ei, numind-o Artista Poporului URSS, în decretul său final în calitate de președinte, înainte de dizolvarea Uniunii Sovietice.

În timpul perioadei sovietice a carierei sale, opiniile politice ale lui Pugaceva – dacă existau – trebuia să fie mascate în muzica ei. Unii ascultători interpretau versurile piesei „Arlekino” ca fiind un comentariu la luptele artiștilor care trăiesc sub regimuri totalitare; alții au sugerat că piesa ei, „Krisolov” (Flautul Fermecat), care include versuri despre „invidia lacomă a șobolanilor”, a fost un răspuns la represiunea aspră a liderului sovietic Iuri Andropov împotriva absenteismului la locul de muncă și a economiei subterane.

În afara versurilor melodiilor sale, deciziile de interpretare ale lui Pugaceva erau uneori și ele provocatoare. Atunci când a fost sfătuită să nu includă cântecul subversiv „Kings Can Do Anything” la concerte la care participau oficiali sovietici, Pugaceva a făcut exact opusul, făcând gesturi deschise către aparatcikii din locurile VIP în timp ce cânta tare refrenul: „Regii pot face orice, regii pot face orice! / Dar orice ai spune, niciun rege nu poate să se căsătorească cu cine iubește”.

Aceste gesturi obraznice au fost cel mai aproape de a face declarații politice în timpul erei sovietice pentru Pugaceva. Dar după prăbușirea URSS, cântăreața a putut în sfârșit să-și exprime public opiniile fără teama repercusiunilor. Înainte de alegerile prezidențiale din 1996, când Rusia părea a fi în real pericol de a reveni la un regim comunist, Pugaceva a declarat într-un interviu că va vota pentru Elțîn și a îndemnat pe toată lumea să facă la fel.

Acrirea relației cu Putin

Sprijinul inițial al lui Pugaceva pentru Vladimir Putin a început să scadă la sfârșitul anilor 2000. În același anunț din 2007, în care și-a exprimat votul pentru Putin, Pugaciova și-a manifestat și încrederea că acesta va rămâne fidel cuvântului său și nu va căuta un al treilea mandat. „A spus că nu va candida pentru un al treilea mandat, așa că nu va candida pentru un al treilea mandat”, a afirmat ea.

Când Putin a apărut din nou pe buletinul de vot, în 2012, după o scurtă pauză în calitate de prim-ministru, Pugaceva a anunțat public că nu îl va vota, deși afirma că îl respectă „foarte mult”. Ea a continuat să îmbine laudele cu critici deschise, atunci când vorbea despre Putin: „Nici chiar un politician atât de inteligent și interesant cum este el nu ar trebui să ocupe o singură poziție prea mult timp”, a spus ea, adăugând că: „A avea un nou președinte este normal. Ceea ce nu este normal este ca cineva să se agațe de putere”.

În schimb, Pugaceva a făcut campanie fără încetare pentru Mihail Prohorov, un oligarh care l-a contestat pe Putin fără succes, ca independent. În același an, Pugaceva a mers și mai departe când și-a exprimat public susținerea pentru cele cinci membre ale grupului Pussy Riot, închse pentru prestația lor neautorizată împotriva lui Putin, din Catedrala Hristos Mântuitorul, din Moscova. Până în 2015, Pugaceva a mers într-atât de departe încât să-l compare pe președintele rus cu „șeful interlop al unei țări criminale”, într-un interviu la televiziunea de stat.

În ciuda acestor comentarii, Pugaceva a continuat să primească onoruri de stat chiar și după decizia ei de a se opri din activitatea artistică, în 2009. În 2014, același an în care Rusia a anexat Crimeea, Putin i-a înmânat personal Ordinul „Pentru Meritul Față de Patrie”.

Agentă străină

Totuși, războiul din Ucraina pare să fi introdus o eră nouă pentru Pugaceva, atât în ceea ce privește disponibilitatea ei de a face declarații politice, cât și în modul în care autoritățile ruse, odată deferente, reacționează la comentariile sale.

Pugaceva nu a susținut și nici nu a condamnat deschis anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, dar, ca mulți alți ruși, se pare că nu a putut rămâne tăcută față de invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Pugaceva și soțul ei ruso-israelian, Maxim Galkin, unul dintre cei mai cunoscuți comedianți din Rusia, s-au mutat în Israel, cu copiii lor, la scurt timp după invazie.

Pugaceva cu soțul ei, Maxim Galkin / Sursa: Instagram

Ministerul Justiției din Rusia tocmai îl adăugase pe Galkin pe lista de „agenți străini”, susținând că ar fi fost plătit de oficiali ucraineni pentru a desfășura „activități politice” nespecificate. Această acuzație a provocat postarea pe Instagram, acum celebră, a lui Pugaceva, în care cerea să fie și ea numită agent străin în semn de solidaritate cu soțul ei, pe care l-a descris drept un „patriot rus onest, decent, sincer și incoruptibil”.

„Vom câștiga fără cântecele ei”, a declarat vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, în reacția sa la postarea lui Pugaceva, sugerând apoi că artista a „pierdut contactul cu realitatea” și că „nu va mai găsi sprijin printre oamenii de bine din Rusia”. Prezentatorul TV și propagandistul Kremlinului, Vladimir Soloviov, a postat „RIP, Alla Pugaciova”, pe rețelele sociale, adăugând că „bătrânețea nu înseamnă întotdeauna înțelepciune. Uneori înseamnă doar bătrânețe”.

Criticii au avut o problemă specială cu expresia „obiective iluzorii”, pe care Pugaceva a folosit-o pentru a descrie scopurile războiului. La scurt timp după postarea de pe Instagram, șefa redacției canalului de propagandă RT, Margarita Simonian, a început să aducă acuzații împotriva cântăreței, afirmând chiar că Pugaciova și-ar fi exprimat susținerea pentru cecenii înarmați care au capturat Teatrul Dubrovka din Moscova în 2002.

Pugaceva nu îi susținuse, desigur, pe atacatori; ea doar le-a amintit oamenilor despre ceea ce a numit „Al Doilea Război Cecen, inexplicabil și urât mirositor”, „în care au suferit ambele părți”.

Pugaceva a răspuns acuzațiilor lui Simonian simplu și ironic. „Cu cât mai mic intelectul, cu atât mai tari insultele. Trăiește în pace, țara mea”, a scris ea.

În noiembrie, Biserica Ortodoxă Rusă s-a alăturat disputei, cerând scuze de la Pugaceva pentru ceea ce a numit „declarații controversate” și „insulte” la adresa războiului. Alți oameni au depus, de asemenea, plângeri oficiale împotriva cântăreței la poliție, cerând să fie investigată pentru „denigrarea forțelor armate ruse”.

În ciuda acestor diverse gesturi de mustrare, nu s-a deschis niciun dosar penal împotriva lui Pugaceva și nici nu a fost adăugată pe lista așa-numiților „agenți străini”, așa cum și-a dorit. O postare recentă a lui Galkin sugera că cei doi au părăsit acum Israelul și s-au mutat în Letonia.

Pugaceva și-a rezumat deziluzia față de Rusia și dezgustul față de mulți oameni de seamă care s-au întors împotriva ei din cauza opiniilor sale despre Ucraina, printr-o postare deosebit de sinceră și emoțională pe Instagram.

„Vocea mea obosită încă se face auzită”, a scris ea, în noiembrie. „Libertatea este cel mai bun tip de avere. Și o păstrez în mine, trăiesc după ea și voi încerca să rămân în viață până la triumful luminii asupra întunericului, triumful binelui asupra răului, triumful adevărului asupra calomniei. … Veți mai auzi de la mine!” >>.

Un război, doi ani, 1.000 de articole. Dacă ar putea, Putin ar bombarda și „biblioteca” noastră – PRESA RUSĂ

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here