Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Sofia că România şi Bulgaria vor continua activ demersurile pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen, punctând că cele două state sunt pregătite, transmite Agerpres.ro.
„În planul agendei europene, am abordat, bineînţeles, obiectivul comun al ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acţiunile noastre – şi acţionează responsabil cele două state pentru protejarea spaţiului Schengen”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul bulgar, Rumen Radev.
El a subliniat că, chiar dacă extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe, România şi Bulgaria şi-au exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.
„Recunoaştem problemele cu care se confruntă unele dintre statele membre, dar rezolvarea acestora se face în mod constructiv şi prin dialog deschis, ca parte a abordării europene. Măsurile adoptate la ultimul Consiliu European sunt paşi importanţi în această direcţie”, a afirmat şeful statului.
Declarațiile de presă comune susținute de cei doi șefi de stat
„Domnule Președinte, dragă Rumen,
Doamnelor și domnilor,
Îmi face plăcere să mă aflu la Sofia, la invitația domnului Președinte Radev, căruia îi mulțumesc pentru primirea deosebit de călduroasă.
Vizita de astăzi reprezintă un moment-cheie pentru relațiile bilaterale. Împreună cu Președintele Radev am semnat documentul care consemnează ridicarea nivelului relației dintre România și Bulgaria la nivel de Parteneriat Strategic.
Acest demers arată profunzimea legăturilor noastre pe toate dimensiunile și răspunde necesității adaptării modului în care conlucrăm, ca vecini și parteneri, la realitățile complexe și la provocările cu care se confruntă regiunea noastră.
Profundele mutații geostrategice de la granițele noastre, cu consecințe asupra regiunii extinse a Mării Negre, mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ne impulsionează să conștientizăm necesitatea unei cooperări și mai strânse.
Am convingerea că acest nou cadru de cooperare va duce la materializarea unor noi proiecte de interes bilateral și regional, inclusiv în dosare de interes comun în cadrul Uniunii Europene, al NATO și al altor foruri internaționale.
Am convenit că statele noastre trebuie să urmărească cu prioritate acele domenii care corespund intereselor noastre strategice, pentru a ne asigura reziliența, dezvoltarea economică și, foarte important, securitatea.
Împreună cu Președintele Radev am evidențiat schimburile comerciale consistente pe care le avem. În primele zece luni ale anului trecut acestea au înregistrat aproximativ 10 miliarde de euro.
Vom acționa împreună pentru o mai bună valorificare a potențialului de cooperare economică și sectorială, precum și pentru diversificarea cooperării în sectoare precum dezvoltarea regională și digitalizarea.
Indiscutabil, România și Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate. Din discuțiile noastre, a rezultat dorința comună de a utiliza noul cadru partenerial pentru avansarea și finalizarea unor proiecte majore în domeniul conectivității, în special în materie de infrastructură de transport și navigabilitate pe Dunăre și, respectiv, energie.
În context, am subliniat importanța continuării dialogului dintre autoritățile noastre în vederea avansării mai rapide în implementarea proiectului european FAST DANUBE, având în vedere rolul pe care asigurarea navigabilității pe Dunăre îl are pentru ambele țări și efectele pozitive multiplicate pe care le poate genera, dar și a proiectelor de infrastructură.
Oamenii constituie fundamentul pe care dezvoltăm relațiile dintre state, iar ca țări vecine, rolul de punte între societățile noastre jucat de românii din Bulgaria și de bulgarii din România este cu atât mai puternic.
În acest sens, suntem interesați să continuăm dialogul în privința asigurării depline a condițiilor pentru exprimarea identității lor culturale, lingvistice și religioase.
În planul agendei europene, am abordat, bineînțeles, obiectivul comun al țărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări.
România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acțiunile noastre – și acționează responsabil cele două state pentru protejarea spațiului Schengen.
În plus, chiar dacă extinderea nu este legată de migrația ilegală de la frontierele externe, noi ne-am exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluțiilor pentru gestionarea acestei provocări.
Recunoaștem problemele cu care se confruntă unele dintre statele membre, dar rezolvarea acestora se face în mod constructiv și prin dialog deschis, ca parte a abordării europene. Măsurile adoptate la ultimul Consiliu European sunt pași importanți în această direcție.
Doamnelor și domnilor,
Am abordat, totodată, în cadrul discuțiilor de astăzi și politica de extindere a Uniunii Europene, care trebuie să continue și să se bazeze pe principiul propriilor merite. Astfel, am reiterat sprijinul României pentru avansarea extinderii Uniunii atât în privința Balcanilor de Vest, cât și în privința partenerilor noștri estici.
Am evidențiat, în mod deosebit, sprijinul pe care România l-a acordat și va continua să îl acorde pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova și al Ucrainei. De asemenea, vreau să subliniez importanța susținerii ferme de către Uniunea Europeană și partenerii noștri a stabilității și a rezilienței Republicii Moldova în fața provocărilor securitare cu care se confruntă. Contăm și pe sprijinul Bulgariei în acest sens.
Referitor la provocările de pe piața energiei, am accentuat importanța coordonării în plan european, în special în ceea ce privește securitatea aprovizionării și consolidarea independenței energetice.
Totodată, am agreat să intensificăm cooperarea noastră bilaterală în vederea identificării de noi oportunități în contextul tranziției energetice, cu accent pe domeniul energiei verzi.
Am avut și un schimb consistent de opinii cu privire la agresiunea rusă împotriva Ucrainei. România este hotărâtă să continue sprijinul multidimensional substanțial și complex pe care îl acordă Ucrainei și care va continua atât timp cât va fi nevoie.
Tot în contextul evoluțiilor actuale de securitate, am subliniat că Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO și un partener esențial la Marea Neagră. Am discutat cu domnul Președinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securității.
În luna iulie ne vom întâlni la Vilnius pentru a evalua implementarea deciziilor adoptate la Madrid privind postura Aliată și pentru a agrea măsuri suplimentare relevante care să întărească securitatea Aliată și mai ales a Aliaților de pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră.
Așadar, am convenit astăzi cu Președintele Radev că trebuie să lucrăm mai mult și mai bine împreună în scopul menținerii securității și a stabilității la Marea Neagră, care este de interes strategic pentru întreaga Alianță.
Îi mulțumesc Președintelui Radev pentru primire, pentru discuțiile deschise și constructive pe care le-am avut astăzi!
Vă mulțumesc!”
Sesiunea de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Domnule Președinte, o dronă americană care ar fi decolat de la o bază din România a fost doborâtă în Marea Neargă de avioane rusești. Am vrea să vă rugăm să ne spuneți care sunt implicațiile de securitate și, totodată, profitând de acestă vizită, vă rog să ne spuneți dacă dumneavoastră știți de ce costurile deplasărilor externe pe care le faceți sunt confidențiale?
Președintele României: Incidentul cu drona care a avut loc ieri este un incident grav și regretabil. Comunicarea oficială despre aceste chestiuni se face de către partea americană.
Jurnalist: Bună ziua! Întrebarea mea este legată de aderarea la Schengen. Credeți că fluxul de migranți este și un motiv pentru care cele două țări nu au fost admise în Schengen sau poate politicile celor două țări nu sunt potrivite pentru aderare?
Președintele României: În legătură cu chestiunea Schengen, aș face câteva remarci. Statele noastre, România și Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spațiul Schengen. Noi îndeplinim toate condițiile acquis-ului Schengen și fiindcă vorbim despre Uniunea Europeană și acquis-ul Schengen, dați-mi voie să detaliez un pic ce vreau să spun. Schengen este un spațiu al liberei circulații, deci spațiul Schengen se referă la un drept al cetățeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migrația ilegală este cu totul și cu totul altceva. Migrația ilegală vorbește despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană și încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migrației ilegale are, în concluzie, de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiți că au intrat să fie gestionați corect și ferm. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare. Dar, noi înțelegem dificultățile unor state europene în chestiunea migrației ilegale, suntem dispuși să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o și până acum, am dovedit că știm să gestionăm și migrația ilegală care, doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. În continuare, eu pot să vorbesc doar pentru România, dar am înțeles de la domnul Președinte Radev că și în Bulgaria este aceeași abordare. Noi vom face tot ce putem și putem să îngrădim migrația ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor și prietenilor noștri care suportă și controlează mai greu acest fenomen al migrației ilegale. În contra-partidă, avem pretenția să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen și sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru.
