Un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane estimează că Rusia a pierdut în Ucraina 315.000 de militari, morţi şi răniţi, adică aproximativ 87% din efectivele angajate în acest război la începutul conflictului, a declarat marţi agenţiei Reuters o sursă din respectivele servicii, informează Agerpres.
În acelaşi raport se apreciază că pierderile Rusiei în personal şi blindate au întors cu 18 ani în urmă efortul de modernizare al armatei ruse, care a fost nevoită să mobilizeze peste 300.000 de rezervişti anul trecut, a coborât standardele de recrutare pentru a trimite pe front deţinuţi şi a repus în funcţiune echipamente militare vechi pentru a le înlocui pe cele distruse, cum a fost cazul reactivării unor tancurilor T-62 fabricate în anii ’70.
În perioada scursă de la lansarea invaziei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia şi-a adaptat economia pentru a face faţă efortului de război, iar după contraofensiva ucraineană eşuată din vara care a trecut trupele ruse sunt în prezent din nou în ofensivă în estul şi sudul Ucrainei, consemnează France Presse.
Însă, tot potrivit serviciilor americane de informaţii, această revenire în ofensivă se face cu preţul unor pierderi grele şi aproximativ 13.000 de soldaţi ruşi au murit ori au fost răniţi şi peste 220 de vehicule militare ruse au fost pierdute pe linia frontului dintre localităţile Avdiivka şi Novopavlivka începând din octombrie.
Armata rusă a înaintat „în mod semnificativ” în regiunea ucraineană Zaporojie, a susţinut marţi guvernatorul instalat de Moscova în această regiune parţial ocupată de trupele ruse, Evgheni Baliţki.
Ruşii au lansat în plus cu două zile în urmă o „ofensivă masivă” în jurul oraşelor Avdiivka şi Mariinka, puncte fierbinţi ale frontului în partea de est a Ucrainei, a semnalat marţi comandantul ucrainean responsabil cu această zonă a frontului, susţinând de partea sa că trupele ucrainene „îşi menţin ferm poziţiile”.
În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se află la Washington pentru a convinge Congresul american să deblocheze un nou ajutor, de 61,4 miliarde de dolari, cerut de preşedintele Joe Biden pentru Ucraina şi care este esenţial pentru ca aceasta să reziste în faţa trupelor ruse după ce contraofensiva ucraineană nu a dat rezultatele aşteptate.
Acest eşec al contraofensivei a creat fricţiuni, de o parte între preşedintele Zelenski şi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, şi de cealaltă parte între Kiev şi Washington, care aveau fiecare altă viziune asupra abordării contraofensivei, în timp ce Occidentul nu a reuşit să satisfacă cererile Kievului cu privire la livrarea de arme şi muniţii, semnalează Washington Post într-o analiză publicată săptămâna trecută.
Ofiţerii americani implicaţi, alături de cei britanici, în planificarea contraofensivei erau încrezători că un atac frontal masiv al trupelor mecanizate pe o singură axă, în direcţia oraşului Melitopol, va străpunge decisiv liniile ruseşti. Armata ucraineană a recurs la un atac mecanizat masiv, dar pe trei axe, pe cea sugerată de SUA, plus alte două către oraşele Berdiansk şi Bahmut, sperând că va forţa astfel armata rusă să-şi disperseze forţele. Însă după patru zile de ofensivă a trupelor mecanizate, câmpul de luptă era presărat cu echipamente militare ucrainene distruse, inclusiv blindate americane Bradley, tancuri germane Leopard şi vehicule pentru deminare, iar numărul mare de soldaţi ucraineni morţi şi răniţi a prăbuşit moralul trupelor.
În faţa acestei situaţii, pentru a opri pierderile umane în rândul trupelor ucrainene şi a nu pierde întregul echipament occidental – circa 60% din armamentul greu ucrainean angajat în contraofensivă fusese deja distrus sau avariat -, generalul Zalujnîi a schimbat tactica şi a ordonat atacuri ale infanteriei în grupuri mici, de circa 10 soldaţi, idee neagreată de Pentagon.
În cele din urmă, planul iniţial, acela ca trupele ucrainene să ajungă la Marea Azov în 60 până la 90 de zile, nu a fost atins. Trupele ucrainene au avansat doar circa 20 de kilometri prin câmpurile de mine şi au eliberat o suprafaţă de numai aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar acum se văd din nou în defensivă în unele sectoare ale frontului.
