Rusia a depăşit joi pragul de 1.000 de decese provocate de noul coronavirus, în timp ce numărul infectărilor a trecut de 100.000. În ciuda insistenței lui Vladimir Putin de-a părea stăpân pe situație, realitatea pandemică indică opusul – faptul că stă pe nisipuri mișcătoare.
După ce şi-a închis graniţele terestre cu China în luna februarie, Rusia a declarat timp de câteva săptămâni foarte puţine contaminări, în timp ce pandemia lovea din plin Europa Occidentală, fiind acuzată că de fapt ascunde rata contagiunii.
Însă jumătatea lunii martie numărul declarat a început să crească, iar liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunţat în aprilie o lună de concediu plătit pentru a convinge populaţia să rămână acasă.
Între timp, situația pare scăpată de sub control, cel puțin în regiunea Moscova, unde este condensat focarul Covid-19.
Ultimele bilanţuri ale autorităţilor arată că virusul se răspândeşte în regiunile cu un sistem de sănătate mai precar decât cel de Moscova. De la începutul epidemiei, medicii ruşi s-au plâns în mod regulat de lipsa echipamentelor de protecţie şi a testelor de depistare.
Tot joi, premierul rus Mihail Mişustin l-a informat pe Vladimir Putin că a fost diagnosticat cu noul coronavirus, potrivit AFP. Vorbind la o reuniune televizată, Mişustin a sugerat ca prim-vicepremierul Andrei Belousov să devină prim-ministru interimar pe perioada absenţei sale. Putin i-a acceptat propunerea.
Publicația Meduza a realizat o hartă în timp cu evoluția pandemiei în Rusia (HARTA – AICI).
Problemele din spitale
Recent, cotidianul financiar francez Les Echos a făcut o „autopsie” sistemului de sănătate din Rusia.
Autoritățile au inaugurat recent un imens spital de virusologie în suburbiile Moscovei. La finalul proiectului, March Gazizoulline, directorul Mosinzhproekt, o companie de construcții din Moscova, nu și-a ascuns ușurarea. După o lună și jumătate de muncă desfășurată 24 de ore din 24, noul spital de virusologie din capitala Rusiei poate primi pacienți cu coronavirus: 900 de paturi, din care 200 la terapie intensivă.
„Principala provocare a fost logistica derulării în paralel a tuturor șantierelor”, a declarat Mars Gazizoulline, care a reușit să dirijeze 10.000 de lucrători să construiască acești 80.000 mp pe un teren de la periferia Moscovei. Lucrările la fundații au fost finalizate în patru zile, iar prefabricatele clădirii au fost așezate în douăsprezece zile.
Pentru a se pregăti pentru valul care urmează, măsurile de prevenție se înmulțesc la Moscova. Spitalele publice și private se reorganizează pentru a trata coronavirusul. La început prea puțin fiabile, testele au fost înlocuite și depistarea cazurilor s-a intensificat. Yandex, Google-ul rus, și-a redistribuit flota de taxiuri pentru a livra teste gratuite.
Primăria a considerat că este prematur să relaxeze restricțiile de circulație, care probabil vor fi extinse și după 30 aprilie. O adevărată provocare, deoarece se apropie sărbătorile din luna mai, când moscoviții profită de primele zile însorite pentru a merge la țară.
Multă vreme, Vladimir Putin a considerat situația ca fiind „sub control”. Forțat să amâne sine die referendumul privind reforma constituțională – programat inițial pentru 22 aprilie – liderul de la Kremlin a ajuns să recunoască că există „multe probleme” și „lipsuri” în spitale, scrie Les Echos.
Dar președintele îl lasă pe primarul Moscovei, Serghei Sobianin, în avanpostul luptei antivirus. Semnele de nemulțumire se înmulțesc, totuși: demonstrații împotriva restricțiilor de circulație în sudul țării, apeluri la protest virtual la Moscova, nemulțumiri aproape peste tot în țară față de lipsa ajutoarelor guvernamentale.
Mânia socială ar putea fi accentuată pe viitor de consecințele economice în cascadă ale pandemiei. Mai ales că Rusia, dependentă de exporturile de petrol, este lovită puternic de scăderea prețului pe baril. FMI anticipează o scădere a PIB-ului cu 5,5% în acest an. Producția industrială înregistra deja în luna martie o scădere de 0,3% pe an.
Previziunile Financial Times
Reputația de maestru tactician a lui Vladimir Putin a fost dintotdeauna exagerată. Oricum ai lua-o însă, decizia lui de luna trecută de a declanșa un război al prețurilor petroliere cu Arabia Saudită a fost un dezastru în ce privește momentul ales, scrie într-o analiză Financial Times.
A venit la câteva zile după ce pandemia de coronavirus începuse să forțeze economii din întreaga lume să se închidă, reducând cererea de țiței. Rusia a căzut apoi ea însăși pradă virusului. Președintele rus a fost nevoit să anuleze un referendum pentru aprobarea unor amendamente constituționale care i-ar permite să conducă pentru încă două mandate după 2024, precum și o paradă de Ziua Victoriei care ar fi trebuit să aibă loc la Moscova luna viitoare, la care spera să găzduiască în capitală alți lideri mondiali.
În realitate, reducerea producției cu 1,5 milioane de barili pe zi de către OPEC și Rusia, pe care Moscova a respins-o pe 5 martie, ar fi devenit rapid nesemnificativă; cererea globală de țiței a scăzut între timp cu până la 30 de milioane de barili pe zi. Însă respingerea arogantă a acelui plan – într-o tentativă de diminuare temporară a prețurilor pentru a rezulta costuri mai mari pentru producătorii americani de petrol de șist – a torpilat relațiile cu Riadul tocmai atunci când ar fi fost înțelept ca ele să fie conservate. Un acord de reducere a producției cu 9,7 milioane de barili pe zi convenit acum două săptămâni a însemnat prea puțin, prea târziu.
