Șase cazuri de miocardită raportate în România la tineri între 17 şi 29 de ani vaccinaţi cu Pfizer

Gheorghiță a fost întrebat, marți, într-o conferință de presă, dacă sunt cazuri noi la copii sau tineri care s-au vaccinat şi dacă există anumite recomandări sau investigaţii pe care ar trebui să le facă, în condiţiile în care sunt medici care le recomandă copiilor ce fac sport de performanţă să ia o pauză de o lună, două.

“În România, până la acest moment, sunt raportate şase cazuri de miocardită. Ele sunt raportate la cinci băieţi şi o fată. Grupa de vârstă este între 17 ani şi 29 de ani.

Toate cele şase cazuri au apărut după vaccinul de la compania BioNTech/Pfizer, trei cazuri după administrarea primei doze, trei cazuri după administrarea celei de-a doua doze. În toate cele şase cazuri, evoluţia a fost favorabilă, adică tinerii au fost internaţi şi s-au externat cu o stare generală foarte bună.

Media timpului apărut de la administrarea dozei şi până la diagnostic a fost de maxim, practic în primele şapte zile s-au stabilit aceste diagnostice, dar repet, formele clinice au fost uşoare, evoluţia a fost foarte bună în toate cazurile.

Şi dacă ne uităm la numărul de doze administrate grupei de vârstă între 12 şi, respectiv, până la 29 de ani, inclusiv, practic rata de raportare este similară cu ceea ce s-a raportat în celelalte ţări: în Israel, în Statele Unite, şi anume aproximativ un caz la 100.000 de doze administrate“, a declarat Valeriu Gheorghiţă, citat de Agerpres.

Întrebat dacă părinţii trebuie să fie atenţi la ceva anume sau să le facă investigaţii tinerilor după vaccin sau după COVID, şeful CNCAV a spus că nu, pentru că, în aceste situaţii, semnele clinice care ridică suspiciunea de miocardită cel mai frecvent au fost legate de durerea în piept, durere toracică, palpitaţii şi stare de oboseală. În anumite cazuri, a apărut și febra. În absenţa acestor simptome, care sunt evocatoare şi care apar foarte rar, nu este nevoie de alte investigaţii, a spus medicul militar.

Potrivit acestuia, nu sunt recomandări cu privire la “o supraveghere particulară” a copiilor care au trecut prin boală.

 

“După infecţia cu SARS-CoV-2, după COVID, ştim că există acest risc de sindrom inflamator multisistemic al copilului, care apare cu o frecvenţă, cel puţin după datele acumulate în SUA, de un caz la aproximativ 1.000 de copii care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 şi aici nu are importanţă forma de boală, gravitatea bolii prin care a trecut copilul.

Apare undeva într-un interval de timp de până la 6-7 săptămâni de la boală şi care se caracterizează evident prin febră, pentru că de aia este sindrom inflamator, şi care interesează cel puţin două organe, foarte frecvent fiind interesată şi inima, şi cordul, ceea ce evident în multe cazuri a necesitat internarea copiilor în secţia de terapie intensivă.

Deci boala în sine, infecţia naturală are un impact semnificativ crescut asupra, inclusiv asupra copilului, chiar dacă forma în sine, forma de boală nu este una gravă la început.

Însă sunt aceste complicaţii inflamatorii, imunologice care apar, repet, după vindecarea aparentă a bolii. Dar şi în aceste situaţii sunt studii care într-adevăr arată o afectare silenţioasă, o afectare inaparentă a cordului, dar aceste date sunt greu de evaluat în momentul de faţă din punct de vedere al impactului pe sănătatea efectivă a copilului şi al impactului pe cord. În momentul de faţă nu sunt recomandări de o supraveghere particulară a copiilor care au trecut prin boală”, a arătat Gheorghiţă.

În cazul în care apar modificări în starea generală, în starea clinică a copilului, a adăugat şeful CNCAV, atunci este important ca acesta să se prezinte la medic pentru evaluare, dar altfel nu se recomandă investigaţii pentru o eventuală afectare subclinică miocardică.