Șeful „Rosneft”, Igor Secin, a ieșit din nou învingător din lupta de culise pentru funcțiile-cheie din conducerea FSB: generalul Ivan Tkacev, un apropiat de-al său, a fost numit la conducerea Departamentului de contrainformații militare al FSB (DVKR), scrie The Insider. La mijlocul anilor 2000, Secin a pus practic sub controlul său și Direcția de securitate internă a FSB, iar la indicațiile lui au avut loc arestări răsunătoare de guvernatori, deputați și generali incomozi. Apoi a preluat controlul asupra Direcției „K” a Serviciului de Securitate Economică al FSB, care supervizează întreaga sistem financiar al țării. Acum, în „portofoliul” principalului petrolist al țării se află și Ministerul Apărării.
La începutul lunii decembrie, împotriva vicepreședintelui partidului „Iabloko”, Lev Șlosberg, a fost deschis un nou dosar penal — și aproape imediat el a ajuns pe „lista teroriștilor și extremiștilor” a Rosfinmonitoring, scrie The Insider. Odată cu intrarea în vigoare, la 1 iunie 2025, a modificărilor, pe această listă au început să fie incluși nu doar cei ce figurau în dosarele de „terorism” și „extremism”, ci și cei acuzați în baza articolelor privind distribuirea de „fake-uri” și „discreditarea” armatei — în total, aproximativ 20.000 de persoane. Tuturor acestora nu li se mai permite acum să deschidă conturi bancare, iar asta nu doar în Rusia, ci și în țările vecine. A supraviețui într-o astfel de situație nu este ușor, a munci și a câștiga normal devine imposibil, iar orice operațiune financiară se transformă într-o problemă: ești nevoit să treci la plăți în numerar, să ții banii în valută și, de preferat, nu acasă.
Starea economiei ruse este una dintre cele mai dificile teme de analizat în epoca războiului. Contrar previziunilor apocaliptice, țara a depășit cu succes șocul sancțiunilor din 2022. Ba chiar a trecut la un regim de creștere economică — în mare parte datorită umflării cheltuielilor militare, dar și datorită prețurilor ridicate la resursele energetice și, pe alocuri, unei reconfigurări reușite a lanțurilor logistice perturbate. Însă rezervele s-au dovedit a nu fi infinite: anul 2025 a devenit un punct de cotitură, când volumul acumulat al riscurilor a căpătat un caracter critic. Creșterea practic s-a oprit, prețul petrolului a scăzut — iar autorităților nu le-au mai ajuns banii pentru finanțarea agresiunii lor în Ucraina. Au intrat în joc măsuri nepopulare, precum majorarea taxelor pentru afaceri și cetățeni. Cu toate acestea, economia încă nu se află în pragul unei catastrofe. Meduza formulează cinci concluzii principale despre starea economiei ruse în anul care se încheie și despre tendințele care i-ar putea determina evoluția în 2026. Prima: După doi ani de avânt cu războiul pe post de combustibil, economia a încetinit aproape până la zero. A doua: Ritm ridicat de creștere în sectorul militar, datorită extracției resurselor din sectorul civil. A treia: Deficit bugetar record, rezervele naționale se epuizează, datoria publică crește. A patra: Veniturile din petrol și gaze scad din cauza reducerii prețului petrolului. A cincea: S-ar putea ca enconomia să mai suporte încă un an de război, dar o va face cu prețul degradării și scăderii nivelului de trai. / Dar ce se va întâmpla cu rubla în 2026? Rubla, în ciuda sancțiunilor, a prețului petrolului și a prognozelor, rămâne incredibil de puternică. De la începutul anului, moneda s-a întărit cu 45% și se tranzacționează în jurul valorii de 78 de ruble pentru un dolar. În favoarea rublei acționează reducerea importurilor și rata ridicată a Băncii Centrale. Toate acestea reduc cererea de valută străină. În același timp, o parte semnificativă a comerțului exterior (în octombrie — 59,5% din exporturi și 56% din importuri) se desfășoară acum în ruble. Împotriva monedei ruse joacă însă scăderea prețului petrolului și reducerea ratei Băncii Centrale, astfel că, în 2026, pe fondul acestor factori, este de așteptat o slăbire a rublei. Ministerul dezvoltării economice estimează cursul mediu anual al dolarului pentru anul viitor la 92,2 ruble. Analiștii chestionați de Banca Centrală în decembrie estimează, pentru 2026, un curs de 90,3 ruble pentru un dolar. Potrivit lui Aleksandr Isakov, șeful Centrului de Cercetări Macroeconomice al „Sber”, până la mijlocul lui 2026 rubla va slăbi aproximativ la 90 ruble pentru un dolar, iar până la sfârșitul anului — la 94 ruble.
Analiștii „Alfa-Investiții” estimează un curs între 92 și 94 ruble pentru un dolar până la sfârșitul lui 2026.
În ciuda speranțelor privind un acord de pace, pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de sfârșitul celui de-al patrulea an, ostilitățile nu s-au diminuat în 2025, afectându-i tot mai mult atât pe ucraineni, cât și ruși. Numărul atacurilor cu drone asupra Rusiei a crescut cu cel puțin o treime în acest an, potrivit unei analize Novaia Gazeta Europa. Atacurile cu rachete pe teritoriul Rusiei, însă, aproape că au încetat, ca urmare a reducerii ajutorului militar internațional acordat Ucrainei. Novaia Gazeta Europa a selectat postări de pe canalele de știri de pe Telegram care raportau activitate militară în Rusia și în Crimeea anexată, încă de la începutul anului 2022. Evenimentele au fost împărțite pe categorii, iar rapoartele duplicate au fost eliminate pentru a identifica incidentele unice. În 2025, au fost înregistrate aproximativ 8.300 de incidente militare în Rusia. Dintre acestea, 48% — aproximativ 4.000 — au fost atacuri cu drone, iar 41%, adică 3.400, au implicat interceptarea dronelor de către apărarea aeriană. Atacurile cu rachete și artilerie au reprezentat aproximativ 3%, adică circa 250 de incidente, iar operațiunile de luptă la sol au fost 7%, adică aproximativ 560 de evenimente. Restul incidentelor au fost atacuri navale și lovituri aeriene. Numărul atacurilor cu drone, în care acestea fie au fost doborâte, fie și-au atins ținta în Rusia, a crescut cu 33% până în noiembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Numărul dronelor doborâte a crescut cu 52%, continuând o tendință ascendentă constantă observată pe tot parcursul războiului. În medie, în 2025, aproximativ 11 drone s-au prăbușit ori și-au atins ținta în fiecare zi, în timp ce alte nouă au fost doborâte de apărarea aeriană. Atacuri cu drone au fost înregistrate în cel puțin 49 de regiuni rusești, precum și în Crimeea și Sevastopolul anexate. Unele atacuri au pătruns adânc în Rusia, până în Siberia, provocând pagube, de exemplu, la o rafinărie din regiunea Tiumen pe 6 octombrie. Într-un alt caz, dronele au fost lansate de pe un camion pentru a ataca baza aeriană Belaia din regiunea Irkuțk, cea mai îndepărtată de Ucraina regiune rusă afectată, ca parte a operațiunii „Pânza de Păianjen”, pusă la punct de serviciile de securitate ale Ucrainei.
