La 13 martie, Austria a anunțat expulzarea a doi diplomați ruși ale căror „acțiuni nu corespund statutului lor diplomatic”. Doar în ultimii doi ani, țara le-a arătat ușa la șase angajați ai Ministerului rus de Externe. Se pare că Viena își schimbă treptat atitudinea față de spionii ruși, notează The Insider. Austria a fost decenii la rând unul dintre centrele spionajului sovietic și rusesc; misiunea diplomatică a fost mereu plină de ofițeri de carieră din SVR, GRU și Serviciul V al FSB.
Iar în timp ce după invadarea Ucrainei toate țările au expulzat un total de aproximativ 700 de spioni ruși sub acoperire diplomatică, Austria a expulzat până acum doar patru. Dar situația se schimbă: autoritățile austriece au creat o nouă agenție pentru combaterea spionajului și au început să ia mai în serios activitățile serviciilor rusești de informații.
Oamenii noștri din Viena
Ambasada Rusiei la Viena se află într-un vechi conac de pe Reisnerstrasse, construit în anii 1872–1873 la ordinul bancherului Israel Simon. După stabilirea relațiilor diplomatice dintre URSS și Austria, în 1924, în acest conac s-a mutat ambasada sovietică. În 1938, Austria a devenit parte a Germaniei naziste, iar diplomaților sovietici li s-a cerut să plece. Până la sfârșitul războiului, clădirea a găzduit căminul Tineretului hitlerist, iar apoi Consulatul General al Japoniei. În aprilie 1945, după eliberarea Vienei, conacul a fost reocupat de misiunea diplomatică sovietică. Chiar și la acea vreme, majoritatea personalului diplomatic era format din oameni de la serviciile speciale, iar restul angajaților le erau subordonați. Aproape nimic nu s-a schimbat până în zile noastre, astfel că ambasada Rusiei încă este un centru cheie pentru spionajul rusesc în Europa.
Pe site-ul oficial al Ambasadei Rusiei în Austria sunt menționați doar 10 diplomați, deși sub acoperișul conacului de pe Reisnerstrasse lucrează 46 de persoane cu pașapoarte diplomatice, fără a lua în calcul personalul tehnic, șoferii, bucătarii etc. Din 2015, misiunea diplomatică este condusă de germanistul Dmitri Liubinski (foto), al cărui tată, Evgheni Liubinski, a petrecut mulți ani spionând în Europa sub „acoperirea” întreprinderii sovietice de comerț exterior Avtotractorexport.
În cea mai mare parte, ambasada este angajată în propagandă și PR pentru o oarecare mișcare de voluntari „S.O.S. Donbas”, care ar strânge ajutoare umanitare în toată Europa: „Marfa noastră umanitară este tocmai un mesaj că nu toți europenii sunt împotriva Donbas-ului și împotriva Rusiei”, afirmă șefa organizației, Anna Novikova.
De fapt, coloana vertebrală principală a europenilor „preocupați” sunt imigranții din Rusia, iar partenerul „S.O.S. Donbas” – fundația de caritate Eva Florencia – afișează chiar numere de telefon din Moscova.
Între timp, după cum a declarat pentru The Insider un fost angajat al ambasadei, care a cerut să nu-i fie dezvăluit numele, în roluri de vioara întâi sunt doi consilieri ai lui Dmitri Liubinski: Semion Kovalev și Evgheni Ambrosi. Kovalev a sosit în Austria în ianuarie 2019 și, conform bazei de date de adrese de la Moscova, a fost înregistrat la sediul GRU de pe autostrada Horoșevskoe 76 „B”, apoi a primit un apartament departamental în Keramiceski Proezd. La începutul anilor 2000, viitorul „diplomat” a servit într-o filială a Institutului Central de Cercetare nr. 18 (unitatea militară 11135), parte a structurii de informații radio a GRU și a folosit documente de acoperire de la Serviciul Federal de Curierat.
Un alt consilier al ambasadorului, Evgheni Ambrosi, lucrează în Austria din decembrie 2020. La Moscova, el este înregistrat la casa departamentală a Serviciului de Informații Externe de pe strada Vilniusskaia. În 2011, colonelul Ghennadi Ambarnov, care a activat în aparatul central al SVR, a căzut în mod misterios de la etajul 15 al acestei clădiri. Ambrosi supraveghează postul SVR din Austria pentru informații politice, iar accentul său special este pus pe oficialii locali, deputați, personalități publice și jurnaliști.
Sub acoperirea de secretarului 1 al Ambasadei se află un alt ofițer SVR, Andrei Prosvirnikov (aflat la Viena din 22 ianuarie 2016), care anterior servise în unitatea militară 543939. Această unitate militară a fost angajată în plantarea pe internet a diferitelor tipuri de falsuri și a fost „înregistrată” la Moscova, în așa-numita Casă a rezidenților SVR de pe strada Goncearnaia, despre care The Insider a mai scris.
Un alt secretar 1 al ambasadei, Alexander Golovașkin, a sosit la Viena în noiembrie 2021, iar înainte de asta a servit în Centrul de Informații GRU din Moscova (unitatea militară 46188). Centrul este situat în districtul moscovit, Sokolniki, iar filialele sale sunt situate în Kursk, Tver și Voronej, acum fiind complet concentrate pe colectarea de date de informații pe teritoriul Ucrainei.
Curtea de trecere
Până la invadarea Ucrainei, serviciile de informații austriece nu numai că nu interferau cu spionii ruși, dar uneori chiar le-au venit în ajutor.
În iunie 2007, a izbucnit un puternic scandal diplomatic între Rusia și Austria. Motivul a fost reținerea angajatului Roscosmos, Vladimir Vojjov, care sosise la Viena pentru sesiunea aniversară a ONU pe spațiu. Vojjov a fost reținut la cererea serviciilor de informații germane: potrivit acestora, rusul era ofițer GRU de carieră și supraveghea o rețea de agenți care îi includea pe inginerul german Werner Greipel, de la Eurocopter, și ofițerul forțelor aeriene austriece, Harald Zodnikar. Îi dăduseră lui Vojjov o parte din schițele secrete ale noului elicopter de luptă Tiger și un recipient cu ulei de transmisie. GRU a deschis un cont bancar pentru Zodnikar (a fost plătit și numerar pentru a-și cumpăra mașini scumpe). Vojjov a fost reținut în gara din Salzburg și transporta o sumă mare de bani. Zodnikar și Greipel au fost apoi arestați, iar acesta din urmă a mărturisit. Cireașa de pe tort a fost aceea că Vojjov era căsătorit cu sora mai mică a Liudmilei Putina, Olga Țomaeva. Moscova a reacționat instantaneu: ambasadorul austriac la Moscova a fost rechemat la Ministerul rus de Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest. Atunci, austriecii au luat în serios amenințările Moscovei, iar lui Vojjov, în ciuda protestelor germane, i s-a permis să plece acasă.
După acest incident, s-a produs un alt episod de scandal atunci când, în 2020, Vasili Cijov a fost numit secretar 1 al Ambasadei Rusiei la Viena. Anterior, lucrase ca atașat la misiunea rusă la NATO de la Bruxelles și fusese expulzat pentru activități de spionaj, dar acest lucru nu i-a deranjat pe austrieci. Cijov a fost îndepărtat abia doi ani mai târziu.
În 2009, serviciile de informații austriece au ratat uciderea la comandă a fostului bodyguard al lui Kadîrov, Umar Israilov, care vorbise presei despre tortura și închisorile secrete din Cecenia. Apoi un întreg grup de militanți din Cecenia a sosit în Austria – Israilov urma să fie răpit și transportat la Groznîi, dar în timpul răpirii a opus rezistență cu încăpățânare și a fost împușcat. Totodată, ucigașul, Leca Bogatirov, a reușit să părăsească Austria fără a fi împiedicat. A fost efectuată o anchetă oficială a poliției, dar nu a dezvăluit cine ordonase crima. Cu toate acestea, un document de la parchetul austriac, consultat către de The Insider, indică ultimele două numere de telefon formate de ucigaș înainte de executarea lui Israilov. O verificare în roboții Telegram arată că unul dintre ei aparține senatorului Adam Delimhanov, iar al doilea actualului „consilier pe probleme de mediu” al lui Putin, Ruslan Said-Husainovici Edelgheriev.
În 2020, un alt critic al lui Kadîrov, bloggerul Mamihan Umarov (Anzor din Viena), a fost împușcat mortal la periferia Vienei. În ajunul crimei, primise numeroase amenințări, iar autoritățile austriece i-au oferit protecția statului. Rămâne un mister cum a reușit criminalul să-l împuște pe Umarov sub nasul poliției. De data asta, ucigașul a fost prins și condamnat la închisoare pe viață, în timp ce propriul gardian al lui Anzor a fost condamnat la 14 ani pentru că a încercat să tragă în cauciucurile mașinii ucigașului care fugea (arma lui nu a reușit să tragă).
În fine, după cum a scris recent The Insider în investigația sa, serviciile ruse de informații au folosit timp de mulți ani contactele managerului lor de la Wirecard, Jan Marsalek, în serviciile de informații austriece. Începând cel puțin cu 2018, angajații Oficiului Federal Austriac pentru Protecția Constituției și Combaterea Terorismului i-au ajutat pe Marsalek și serviciile ruse de informații să găsească informațiile necesare și să monitorizeze diverse persoane, inclusiv pe angajatul de atunci al Bellingcat, iar azi investigatorul principal al The Insider, Hristo Grozev.
Sfârșitul neutralității
Schimbările au început la 1 decembrie 2021. În Austria a apărut Biroul pentru Securitate de Stat și Informații, condus de Omar Hayawi-Pirchner, de profesie polițist. Primele succese ale noului serviciu de informații au inclus reținerea, la Viena, a unui „ruso-grec” care lucra de mulți ani pentru GRU de mulți ani, precum și expulzarea a patru diplomați ruși suspectați de activități de spionaj. Doi dintre ei activau într-o misiune permanentă la ONU, iar alți doi erau angajați ai Ambasadei Rusiei.
Potrivit unei surse The Insider din Ministerul Afacerilor Externe, ofițerul GRU Alexandr Golovașkin, care deține funcția de secretar 1 al Ambasadei, și consilierul ambasadorului, Evgheni Ambrosi, de la casa SVR, menționat mai sus, au fost incluși în lista persoanelor non grata (nu există încă o confirmare oficială a acestei informații).
Între timp, Ministerul rus de Externe a răspuns deja expulzării „diplomaților”: „Autoritățile austriece nu au furnizat dovezi ale unor încălcări din partea diplomaților ruși expulzați; responsabilitatea pentru degradarea relațiilor bilaterale revine Vienei”. Ambasadorul Rusiei la Viena, Dmitri Liubinski, a făcut o declarație similară pe rețelele de socializare.
Semănarea discordiei. Cum se implică Rusia în revoltele din Africa, pentru a-și consolida influența
