Este o victorie, o decizie istorică, a reacţionat Cannelle Lavite, juristă la Centrul European pentru Drepturi Constituţionale şi Drepturi Umane, singura parte civilă pentru infracţiunea de complicitate la crime împotriva umanităţii din acest dosar: „Curtea de Casaţie trimite un semnal foarte puternic multinaţionalelor care operează în ţări în care se înregistrează conflicte armate şi care sunt susceptibile să profite ori să alimenteze infracţiuni grave şi care se aşteaptă să fie exonerate de responsabilitatea penală pe motiv că activitatea lor este comercială, deci neutră. Curtea de Casaţie a considerat că prin transferul a 13 milioane de euro grupării jihadiste Stat Islamic şi a altor organizaţii armate, ştiind că erau comise crime împotriva umanităţii în Siria şi chiar în apropierea uzinei sale din Siria, Lafarge nu putea să închidă ochii asupra faptului că facilita comiterea acestor crime împotriva umanităţii. Este pentru prima dată în lume când o multinaţională este inculpată pentru crime împotriva umanităţii. Este o decizie istorică. Al doilea punct extrem de important este că au fost menţinute mai multe capete de acuzare: “finanţarea unei antreprize teroriste” şi “punerea în pericol a vieţii unei terţe persone” . O altă decizie istorică: este pentru prima dată în Franţa când o societate, persoană jurídică, este responsabilă de infracţiuni săvârşite prin intermediul unei filiale din străinătate”.
Practic, cea mai înaltă jurisdicţie franceză consideră că producătorul de ciment Lafarge poate fi inculpat pentru complicitate la crime împotriva umanităţii pentru activităţile derulate în Siria.
În 2019, Curtea de Appel din Paris a decis să abandoneze această acuzaţie pe motiv că «nu există indicii în ceea ce priveşte complicitatea Lafarge în crimele săvârşite de gruparea jihadistă Stat Islamic în Siria».
Acum, Curtea de Casaţie a confirmat şi inculparea societăţii producătoare de ciment pentru «finanţare a terorismului».
Grupul francez Lafarge, care a fuzionat cu societatea elveţiană Holcim în 2015, este bănuit că a vărsat între 2013 şi 2014 aproape 13 milioane de euro prin intermediul filialei Lafarge Ciment Siria unor grupări teroriste, printre care şi organizaţia jihadistă Stat Islamic – pentru a menţine activitatea uzinei situate în Jalabiya, în nordul Siriei.
Lafarge este bănuit că a vândut ciment grupării Stat Islamic şi că ar fi achitat unor intermediari diverse sume pentru a se putea aproviziona cu materii prime de la fracţiuni jihadiste.
Un raport intern comandat de LafargeHolcim a scos la iveală că fonduri ale filialei Lafarge Ciment Siria au ajuns la intermediari pentru a negocia cu «grupări armate».
Lafarge a negat mereu orice responsabilitate în ceea ce priveşte destinaţia fondurilor.
Curtea de Casaţie explică situaţia într-un comunicat: « în această chestiune, faptul că importante sume de bani au fost trimise unei organizaţii a cărei obiect de activitate este unul exclusiv criminal, este suficient pentru a putea vorbi de «complicitate», indiferent că interesatul (Lafarge n.r.) acţionează cu scopul continuării unei activităţi comerciale ».
William Bourdon este avocatul ONG-ului Sherpa – cel care se află la originea plângerii în justiţie. Pentru el, «Curtea de Casaţie dă dreptate magistratului, prin această decizie, în privinţa a două chestiuni: confirmă urmărirea pentru finanţare a terorismului şi …deschide dezbaterea în ceea ce priveşte complicitatea la crime împotriva umanităţii ».
Decizia Curţii de Casaţie nu stabileşte în niciun caz eventuala vină a companiei Lafarge, a reacţionat grupul într-un comunicat destinat France Presse în care mai explică faptul că va continua să coopereze cu justiţia. „Am decis măsuri imediate pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc”, este precizat în comunicatul în care se arată că Lafarge nu mai are activităţi în Siria de mai bine de 6 ani.
