Tentativa de lovitură de stat a lui Evgheni Prigojin, din iunie, a produs uluire în toată lumea – cu excepția oficialilor ruși din serviciile de informații, dintre care unii au susținut în mod tacit eforturile magnatului din catering. În acest text exclusiv pentru The Insider, surse din FSB, GRU și Ministerul Afacerilor Interne explică de ce aparatul de securitate al lui Vladimir Putin nu a reușit să împiedice Wagner să pună mâna pe o bază militară cheie și să avanseze până la porțile Moscovei.
- Un text semnat de Christo Grozev, Roman Dobrohotov, Michael Weiss, Serghei Kanev, în The Insider (în rusă – AICI, în engleză – AICI)
Pentru spionii și soldații ruși, cel mai mare șoc derivat din lovitura de stat eșuată de luna trecută din Rusia este acela că Evgheni Prigojin nu a reușit să răstoarne un regim despre care ei spun că se bucură de puțin devotament. The Insider a vorbit cu mai multe surse din serviciile speciale din Rusia. Acestea insistă că Prigojin, pungașul magnat din catering, devenit finanțator de mercenari, a întâmpinat puțină rezistență, deoarece se bucură de un sprijin larg în rândurile instituțiilor menite să protejeze statul și pe Vladimir Putin.
Pentru majoritatea observatorilor din afară, rebeliunea lui Prigojin, din 23-24 iunie, în cursul căreia forțele Wagner au ajuns la 120 de mile de Moscova, a fost un motiv de uimire și confuzie. Uimire pentru că puțini o anticipaseră și chiar mai puțini au putut înțelege de ce a fost întâmpinată în mare parte cu ridicări din umeri de către armata rusă și aparatul de securitate extins al națiunii. Confuzie, pentru că Prigojin, care s-a apropiat cel mai mult de contestarea domniei de 23 de ani a lui Putin, nu a fost împușcat sau întemnițat – asta într-un moment în care doar postarea de informații veridice despre războiul zdruncinat al Rusiei în Ucraina îi poate aduce unui om obișnuit 15 ani de închisoare.
De fapt, Prigojin s-a întâlnit cel puțin o dată cu Putin, la Sankt Petersburg, după lovitura sa eșuată. El încă mai călătorește în și din Rusia, cu avionul său privat, sugerând că pașaportul său nu a fost nici măcar confiscat. Și acum, după multe speculații cu privire la locul său, el a apărut într-o tabără de antrenament din Belarus, chiar lângă Minsk, evident noua sa casă în exil, împreună cu unii dintre mercenarii săi Wagner.
GRU: Câinele care nu a lătrat
O sursă de rang înalt din Direcția Principală a Statului Major General, GRU, serviciul de informații militare rus, avertizase anterior The Insider că este posibilă o tentativă de lovitură de stat în contextul războiului din Ucraina care s-a dovedit a fi în declin; singura evoluție neașteptată a ținut momentul și arhitectul acesteia.
„Oricine din Ministerul Apărării și din guvern, în general, este deja obosit de acest război și ar dori să-l oprească”, a declarat sursa. „Se simte nemulțumirea, deci mă așteptam să se întâmple ceva similar până în toamnă. Faptul că Prigojin s-a dovedit a fi la conducerea rebeliunii este surprinzător, dar el nu ar fi făcut așa ceva dacă nu ar fi înțeles că va fi sprijinit de unii din conducerea GRU”. Acest lucru confirmă afirmațiile făcute în săptămânile trecute de oficiali anonimi din serviciile de informații occidentale cu privire la existența unei a cincea coloane rusești.
În timpul marșului lui Prigojin spre Moscova, aceeași sursă din GRU a declarat, pentru The Insider, că nu are nicio îndoială că acesta ar putea duce la răsturnarea lui Putin: „Zece mii de oameni motivați sunt mai puternici decât o sută de mii de oameni nemotivați”, a spus acest ofițer. „Dacă ar detona podurile de pe Oka, ar putea încerca să împiedice coloana să ajungă la Moscova. Dar în afară de asta, nu există obstacole serioase pentru „muzicieni”, a adăugat acest ofițer GRU, referindu-se la Wagner.
Nici întâlnirea dintre Putin și Prigojin, bărbatul pe care îl catalogase ca fiind un „trădător”, nu l-a făcut pe președintele rus să fie mai în siguranță. „Acum toată lumea este convinsă cât de ușor și fără luptă poți prelua puterea, astfel încât ar putea fi mulți cei care să vrea să o facă”, a spus ofițerul GRU. „Toată lumea a văzut că, de fapt, nimeni nu l-a apărat pe Putin. Ceea ce până de curând era considerat de mulți absolut imposibil aproape că a reușit, iar acum mulți ar putea vrea să o repete”.
Există generali în armata rusă, a adăugat sursa, care au oferit diverse scuze pentru neintervenirea în blitzkriegul lui Prigojin, care a început cu capturarea sediului Districtului Militar Rus din Rostov-on-Don. Unii au spus că încă se simțeau mahmuri după petrecerea de noaptea precedentă – nu tocmai o pledoarie strălucitoare de loialitate față de regim sau o declarație care să arate că datoria față de Patrie primează asupra tuturor celorlalte considerații.
Această evaluare a fost coroborată cu spusele unui ofițer de informații ucrainean: „Monitorizăm în timp real ceea ce se întâmplă în armata rusă, inclusiv accesul la computere și comunicațiile comandamentului militar rus. Era clar că, în primul rând, în armată nu erau deloc pregătiți pentru această rebeliune. În al doilea rând, nu aveau nicio intenție să facă ceva în legătură cu asta”.
„Am urmărit un general într-o regiune rusă care a primit un apel sâmbătă și i s-a cerut să apară urgent la sediu în legătură cu o tentativă de lovitură militară”, a spus spionul ucrainean, „dar el nu a mers nicăieri și a continuat să bea. Și, din câte am înțeles, o astfel de reacție a fost tipică”.
Un oficial european de rang înalt din domeniul informațiilor a afirmat că primele 24 de ore haotice ale campaniei lui Prigojin au fost cele mai cruciale: „Sentimentul de tensiune și dezordine la vârf a fost real. Putin este fără îndoială puțin slăbit. Dacă Ucraina va avea un succes dramatic în contraofensiva sa, probabilitatea actului doi crește. Acesta ar putea avea un distribuție diferită, dar scena a fost pusă”.
FSB: Sabia, dar cine este Scutul?
Un ofițer din Serviciul Federal de Securitate, FSB, a detaliat cum nici măcar și trupele speciale rusești, Spețnaz-ul, nu au intervenit pentru a opri armata lui Prigojin. „Niciunul dintre noi nu știa nimic despre ce se întâmplă și nu înțelegea ce era. Dar dintr-un motiv oarecare, cu două zile înainte de rebeliune, unitatea Alpha [o unitate de elită a Spețnaz din FSB] a fost transferată pentru a păzi Lubianka”, a spus el, referindu-se la sediul FSB din Moscova.
„Sursa a explicat că nu este clar dacă aceasta a avut vreo legătură cu evenimentele. Când a început totul, Forțele Speciale de Operații au fost alertate în Moscova, dar fără prea mult succes. Brigada 45 de Forțe Aeropurtate nu a intervenit deloc la ordinul de- a-l ‘întâmpina pe Prigojin’, la fel nici alte unități, inclusiv unități ale Gărzii Naționale”.
Sursa din FSB crede că Prigojin ar fi putut avansa către Moscova dacă ar fi ales să o facă. „Avea cea mai favorabilă situație. Nu exista rezistență. De ce s-a oprit, nimeni nu știe cu siguranță”.
Mai mult, persoane apropiate oligarhului au rămas sfidătoare chiar și atunci când întregul plan s-a destrămat sau a fost anulat. Când FSB a făcut razii în birourile Concord, compania-mamă a lui Prigojin, din St. Petersburg, fiul său, Pavel, a fost prezent. „El personal le-a spus agenților FSB: ‘Vă voi ține minte’. I-a amenințat”, a spus sursa din FSB, pentru The Insider. „Apoi, contabilii companiei au fost arestați. Toți au fost eliberați în cele din urmă”.
„Moscova a rămas tăcută”.
Un alt ofițer din Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei, din Rostov-on-Don, a descris agitația frenetică din culise în noaptea loviturii de stat. „Planul Fortăreața a fost anunțat”, a spus sursa, referindu-se la măsurile de urgență ale Rusiei pentru a contracara acțiunile lui Prigojin și pentru a proteja Moscova, „dar nimeni nu a început să-l pună în aplicare. Toți erau speriați”.
În jurul orei 18:00, pe 23 iunie, sursa a povestit că poliția rutieră a început să vorbească despre avansul coloanelor militare din regiunea Bahmut către Rostov-on-Don. „Unul dintre agenții noștri și-a sunat colegii din Voronej și le-a spus că wagneriții, la trecerea din teritoriul ucrainean, au deschis focul asupra postului de frontieră din regiunea Voronej și au ucis câțiva grăniceri” (The Insider poate confirma că Wagner a de fapt atacat postul de frontieră cu mortiere, dar grănicerii, care se află sub comanda FSB, nu au fost uciși, ci doar bătuți).
Sursa din Ministerul Afacerilor Interne a citat și un altă zvon: cum că Wagner s-ar fi alăturat ucrainenilor și ar fi preluat Rostov-on-Don și Voronej, în numele Kievului. „Toți cei din departamentul de poliție din district au fost serios înspăimântați și au început să sune acasă pentru a le spune să nu părăsească casa și să-și pregătească bagajele, în caz de ceva”.
Ofițerul de serviciu din departament l-a sunat pe comandamentul din Rostov, dar inițial nu a răspuns nimeni. Când, în cele din urmă, a răspuns cineva, în zorii zilei, i s-a spus ofițerului de serviciu că Moscova a rămas tăcută și nu au primit nicio instrucțiune.
„Am sunat oamenii de la Departamentul al Șaptelea [Districtul Proletarski] și Departamentul al Optulea [Districtul Sovețki]. Nimeni nu știa nimic și nu era nimeni responsabil”.
În jurul orei 23:00, au venit ordine de la comandament să se declanșeze planul operațional „Fortăreața”. „Ofițerul de serviciu a început să sune angajații, dar mulți pur și simplu nu au răspuns la telefon sau erau deja beți. Era sâmbătă seara și mulți polițiști se relaxau în afara orașului. Șeful nostru era cu un prieten, într-un restaurant, sărbătorind; tocmai se născuse nepoțica prietenului”.
Ofițerul de afaceri interne a insistat să primească o mașină și o echipă pentru a face o recunoaștere a situației din oraș, dar ofițerul de serviciu a spus ferm: „Nimeni nu va pleca nicăieri”.
În primele ore ale dimineții, angajații s-au adunat. Li s-au înmânat armele de serviciu. Au spus că toate punctele cheie din oraș erau deja controlate de wagneriți care au preluat controlul asupra sediului Comandamentului Militar Sudic și ar fi deschis focul asupra militarilor. În timpul schimbului de gardă, noul ofițer de serviciu i-a spus sursei din Ministerul Afacerilor Interne că nu vrea să fie erou și că dacă Prigojin ar cere acces la depozitul de arme i-ar da totul: „Ei vor conduce tancul și atât! Cine îmi va hrăni copiii?”, a strigat ofițerul de serviciu.
Un complot fără un plan
Chiar dacă sursele din GRU credeau că wagneriții erau mai motivați și capabili să cucerească Moscova, comunicarea dintre wagneriți spune o altă poveste. În principal, puciștii erau în dezacord cu șeful lor și nu doreau să vadă vărsare de sânge pe străzile capitalei lor.
Încă din iarna trecută, wagneriții care au vorbit cu The Insider erau complet loiali lui Prigojin și admirau dezvăluirile publice ale acestuia cu privire la Ministerul Apărării al Rusiei și Statul Major General, instituții pe care le acuza de gestionarea slabă a războiului și de pretinsa neechipare adecvată a unității Wagner în orașul ucrainean de pe câmpul de luptă, Bahmut. Cu toate acestea, după ce aceste critici au devenit o confruntare deschisă cu ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, ei au fost nesiguri cu privire la viitor.
„Pavel”, un wagnerist, a declarat, pentru The Insider, în februarie: „Habar n-am ce se întâmplă cu ei. Șoigu, desigur, ca lider, e un zero absolut. Nu știu cum se va termina totul între ei, dar cel mai probabil Evgheni Viktorovici [Prigojin] va câștiga. El are resurse atât de puternice încât va fi foarte dificil să i te opui”.
Declanșarea revoltei din iunie a luat prin surprindere chiar și membri sus plasați și bine informați din rândurile wagneriților.
„Suntem cu toții în alertă, nimeni nu știe unde”, a spus Pavel. „Eu însumi nu plec nicăieri până nu am un act scris. Și dacă plecăm, nu e sigur că vom ajunge acolo. Nimeni nu intenționează să lupte cu cineva. Dacă Evgheni Viktorovici a decis să devină rege, atunci fie, dar poate că este doar o anumită strategie, în general, totul pare mai mult un fel de circ”.
Astfel de aspecte de mare importanță ale unuia dintre cele mai formidabile grupuri de luptă din Rusia sunt acum și mai grave, deoarece mulți wagneriți se află în tabere improvizate situate în afara Rusiei natale. Unii agenți au fost de acord să se relocheze împreună cu șeful lor, în Belarus, dar mulți alții au refuzat și au ales să semneze contracte cu Ministerul Apărării al Rusiei. Pavel a fost unul dintre ei. „Toate [companiile militare private] depind acum de Ministerul Apărării, am fost implicați în toată mizeria asta”, a spus el. „Acum sunt în Zaporojie”, o regiune din sudul Ucrainei unde Ucraina își desfășoară actualmente contraofensiva.
Pentru cei care au ajuns în Belarus, Prigojin oferă doar indicii enigmatice despre „cea mai mare lucrare din lume, care va fi realizată foarte curând”. Unde va avea loc acest efort monumental, nu spune. Nu că asta i-ar opri pe cei mai loiali dintre oameni, care îl numesc batia, adică „Tată”. „Dacă Evgheni Viktorovici spune asta, atunci așa să fie”, este în continuare refrenul loialiștilor Wagner.
Și, în timp ce batia a scăpat de consecințele așteptate pentru trădarea sa, în niciun caz nu este încă în siguranță, conform unui ofițer din GRU.
„În timpul rebeliunii, i-a fost dificil lui Putin să-l ucidă pe Prigojin, pur și simplu pentru că nu avea suficient capital politic pentru a-l trata ușor pe un om care câștigase un anumit nivel de popularitate datorită retoricii sale de „căutător al adevărului”. Dar după ce trece un timp, Putin ar putea să-l pedepsească pe Prigojin pentru a trimite un semnal celorlalți. Deci, dacă aș fi el, nu aș ieși pe balcon în viitorul apropiat”.
