NATO îşi va asuma un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Ucraina, preluând locul Statelor Unite, în încercarea de a proteja procesul în condiţiile în care Donald Trump, sceptic faţă de NATO, candidează pentru un al doilea mandat de preşedinte al SUA. Anunţul a fost făcut vineri de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluată de News.ro.
„Aceste eforturi nu fac din NATO o parte a conflictului, dar vor spori sprijinul nostru pentru Ucraina în vederea susţinerii dreptului său la autoapărare”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.
Miercuri, Ungaria a renunţat la rezistenţa sa faţă de pachetul de sprijin pentru Ucraina pe care NATO intenţionează să îl aprobe la summitul de la Washington din iulie, care cuprinde un angajament financiar şi transferul către NATO al coordonării livrărilor de arme şi al instruirii. În timpul unei vizite a lui Stoltenberg la Budapesta, premierul Viktor Orban a declarat că ţara sa nu va bloca deciziile NATO privind acordarea de sprijin Ucrainei, dar a precizat că Ungaria că nu va fi implicată.
După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Statele Unite au reunit state cu mentalităţi similare la baza aeriană Ramstein din Germania, creând un grup format acum din aproximativ 50 de ţări care se întâlnesc în mod regulat (formatul Ramstein) pentru a coordona cererile de arme ale Kievului cu promisiunile donatorilor. Acest aşa-numit grup Ramstein va continua să existe ca forum politic condus de SUA, dar NATO va prelua nivelul de lucru militar inferior care coordonează livrările de arme şi instruirea trupelor ucrainene, a precizat Stoltenberg.
Mişcarea este văzută pe scară largă ca un efort de a oferi un anumit grad de „protecţie împotriva lui Trump” prin plasarea coordonării sub umbrela NATO, oferind alianţei un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, dar ferindu-se să-şi angajeze propriile forţe. Însă diplomaţii recunosc că o astfel de mişcare ar putea avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO şi furnizează majoritatea armamentului pentru Ucraina. Aşadar, dacă Washingtonul ar dori să taie din ajutorul occidental acordat Kievului, ar putea să o facă în continuare.
CE PROBLEME SUNT ÎN DISCUŢIE PENTRU SUMMITUL NATO?
De asemenea, Stoltenberg le-a cerut aliaţilor să continue să finanţeze ajutorul militar pentru Ucraina la acelaşi nivel cum au făcut-o începând din 2022, însumând aproximativ 40 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari) pe an. Dar, cu mai puţin de o lună până la summitul de la Washington din 9-11 iulie, aliaţii încă lucrează la elaborarea detaliilor unui astfel de angajament, încercând să depăşească diferenţele privind cât de mult ar trebui să contribuie fiecare ţară şi în ce măsură ar trebui să fie făcut public acest lucru.
Unii aliaţi spun că contribuţiile ar trebui să fie legate de PIB-urile naţionale, similar obiectivului NATO de 2% pentru cheltuielile militare, un anumit procentaj urmând să fie alocat în fiecare an pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
De asemenea, aceştia doresc ca aceste contribuţii să fie făcute publice pentru a-i încuraja pe cei care rămân în urmă să îşi intensifice eforturile.
În perioada premergătoare summitului de la Washington, aliaţii sunt, de asemenea, încă în dezacord dacă şi cum să consolideze formularea cu privire la viitoarea apartenenţă a Ucrainei la NATO.
Linia oficială a NATO este că Ucraina se va alătura alianţei într-o zi, dar nu în timp ce ţara se află în război. „Viitorul Ucrainei este în NATO”, au declarat liderii NATO la summitul de anul trecut de la Vilnius. Unii aliaţi doresc ca acest limbaj să fie întărit, sugerând ca la summit să se declare că drumul Ucrainei spre aderare este „ireversibil”, potrivit diplomaţilor.
