Opt din zece tineri australieni au declarat că au continuat să acceseze rețelele sociale în lunile care au urmat intrării în vigoare a interdicției pentru minorii cu vârsta sub 16 ani, conform unui studiu citat joi de DPA/PA Media.
Concluziile unei cercetări restrânse asupra impactului inițial al acestei interdicții, o premieră mondială, au sugerat ‘dovezi insuficiente privind existența unor efecte semnificative imediate’, se arată în studiul realizat de Universitatea din Newcastle, Australia, potrivit Agerpres.ro.
Studiul, publicat de jurnalul științific The BMJ, a recunoscut că interdicția este încă relativ nouă și a sugerat că ar putea dura un deceniu până când se va vedea impactul complet al acesteia.
Conform studiului, 408 copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au fost întrebați despre obiceiurile lor legate de rețelele sociale chiar înainte de introducerea restricțiilor în decembrie. Ei au fost chestionați din nou, trei luni mai târziu.
Cercetătorii au constatat că aproximativ 85% dintre participanții cu vârsta sub 16 ani au declarat că utilizează în continuare platformele de socializare vizate de interdicție, în principal prin intermediul conturilor proprii.
Dintre aceștia, două treimi au declarat că s-au confruntat cu o formă de verificare a vârstei – cel mai frecvent prin declararea vârstei de către utilizator sau prin încărcarea unei fotografii.
Aproape o cincime dintre participanți au declarat că au folosit un cont fals pentru a ocoli restricțiile, în timp ce aproximativ 10% au spus că au folosit un browser privat.
‘Rezultatele sugerează că perioada imediat următoare introducerii legii a fost caracterizată de o punere în aplicare limitată, o respectare incompletă și o eludare substanțială a restricțiilor privind rețelele sociale’, se arată în studiu.
‘În acest context, în ansamblu, nu am găsit dovezi suficiente pentru a concluziona că aplicarea legii a avut efecte substanțiale imediate asupra utilizării rețelelor sociale în rândul adolescenților cu vârsta sub 16 ani’, se precizează în text.
Cercetătorii au afirmat că, deși nu există ‘dovezi suficiente privind existența unor efecte semnificative imediate’ ale interdicției, ‘beneficiile potențiale ale modificării legislative necesită timp pentru a se manifesta și implică adesea investiții în mecanisme de responsabilizare și educare, menite să încurajeze respectarea și adoptarea acesteia’.
Ei au declarat că aceste concluzii oferă ‘informații preliminare esențiale, care pot ghida perfecționarea politicilor guvernamentale și acțiunile viitoare de promovare a sănătății și bunăstării’.
Profesorul Dennis Ougrin, pedopsihiatru consultant la Universitatea Queen Mary din Londra, a afirmat că aceste rezultate ‘ar trebui interpretate cu prudență’, având în vedere eșantionul ‘relativ mic, provenind dintr-un singur stat australian, și faptul că studiul s-a bazat pe declarații ale participanților privind utilizarea rețelelor sociale’, adăugând că este ‘prea devreme pentru a concluziona că politica a eșuat’.
‘Cu toate acestea, studiul oferă dovezi preliminare utile care arată că provocările legate de punerea în aplicare, în special în ceea ce privește verificarea vârstei și eludarea restricțiilor, pot limita impactul imediat al restricțiilor bazate pe vârstă și subliniază necesitatea unor evaluări pe termen mai lung și la scară mai largă’, a adăugat specialistul.
‘Aceste constatări oferă o importantă evaluare realistă inițială pentru factorii de decizie. La trei luni de la implementare, există puține dovezi că restricțiile impuse în Australia asupra rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani au redus substanțial utilizarea acestora, în mare parte deoarece mulți tineri
continuă să acceseze platformele în pofida interdicției, iar sistemele de verificare a vârstei par ușor de eludat’, a precizat el.
Anterior, un sondaj comandat de Fundația Molly Rose, cu sediul la Londra, a sugerat că aproximativ șase din zece tineri cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, care aveau anterior conturi pe platformele restricționate, continuau să aibă acces la unul sau mai multe conturi active în luna martie a acestui an.
Șapte din zece copii care încă foloseau site-urile restricționate au declarat că era ‘ușor’ să ocolească interdicția, conform sondajului realizat de YouthInsight pe un eșantion de 1.050 de de australieni cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani.
Fundația, înființată în memoria lui Molly Russell, o adolescentă de 14 ani care s-a sinucis în 2017 după ce a vizionat online conținut dăunător, a susținut că o interdicție ar putea să nu rezolve ‘problemele fundamentale de siguranță a produsului’, cum ar fi postări dăunătoare și tulburătoare care le sunt oferite utilizatorilor prin intermediul algoritmilor personalizați.
Mulți activiști, inclusiv părinți afectați, au salutat interdicția, descriind-o drept un ‘moment critic pentru protecția copiilor’.
Între timp, unele companii mari din domeniul tehnologiei și-au exprimat opoziția, afirmând că o interdicție generală pe rețelele sociale pentru minorii cu vârsta sub 16 ani i-ar putea împinge pe aceștia către spații online nereglementate.
