Sunt pro-Joe, dar scutiți-mă de hulitorii lui Trump – The Times

Jurnalista Clare Foges, fostă autoare a discursurilor ex-premierului britanic David Cameron, a publicat un editorial în The Times în care atrage atenția asupra unor anomalii legate de obsesiile criticilor lui Donald Trump.

🔹 „În 1993, înainte să plece, președintele George Bush i-a adresat o scrisoare succesorului său, Bill Clinton, care are acum aerul unei relicve dintr-o epocă mai puțin ranchiunoasă. «Vă doresc multă fericire aici», a scris el din Biroul Oval. «Veți fi președintele nostru când veți citi această notă… Succesul dvs. este acum succesul țării noastre. Vă transmit felicitările mele». Este greu să ne imaginăm că sentimente similare îi vor fi adresate și lui Joe Biden.

Comportamentul lipsit de grație și revoltător al lui Trump în ultima săptămână nu vine, desigur, ca o surpriză. De ani de zile el s-a comportat ca și cum amabilitatea și integritatea sunt pentru pierzători, îngrășându-și funcția înaltă cu cuvinte josnice, neavând nici măcar o uncie din noblețea populară a predecesorilor săi republicani; unul dintre motivele pentru care cred că rezultatul acestor alegeri a fost cel corect.

Și totuși, dacă vreau să mă aliez cu Biden, mă găsesc în poziția incomodă de-a sta alături poate de cel mai nesuferit trib din politica modernă: disprețuitorii, condescendenții hulitori de Trump. Atât de descurajante sunt aerele de superioritate morală ale acestei mulțimi, încât mă întreb dacă mulți alegători americani indeciși l-au votat pe republican doar pentru a le face acestora în ciudă.

Liberalii care îl detestă pe Trump ar putea crede că atacurile lor asupra lui tocmai au salvat lumea liberă de încă patru ani cu acesta la cârmă; cred că mai degrabă milioane dintre cei care au votat pentru Trump au fost parțial motivați de dorința de a le da o palmă acestor îngâmfați. Sigur, Trump a pierdut (chiar dacă recunoaște sau nu), dar nu în urma unui rezultat zdrobitor, pe care mulți îl așteptau. Zeci de milioane de americani au stat la coadă pentru a bifa căsuța Trump, în ciuda statutului său oficial printre detractori drept Creionul lui Hitler – și aici se află o lecție despre cum nu vei câștiga inimile și mințile alegătorilor.

De cinci ani ni s-au tot ținut prelegeri despre ce ființă umană odioasă și fără precedent este acest om, o ură atât de isterică, încât a fost supranumită Trump Derangement Syndrome (TDS). Tot ceea ce face este conotat ca fiind malefic, tot ceea ce spune este suspect, totul despre el este ridicol, inclusiv aspectul său: părul, culoarea pielii, mâinile mici, intestinul lui iubitor de McDonald’s.

Săptămâna trecută, prezentatorul CNN Anderson Cooper l-a descris pe Trump drept «o broască țestoasă obeză răsturnată pe spate, care se zvârcolește în soarele fierbinte». Încercați să vi-l închipuiți pe dragul nostru Trevor McDonald spunând același lucru despre Boris Johnson, și veți înțelege ce-a însemnat ca toată lumea să primească dreptul gratis de a-l critica pe Trump. Pentru cei care îl urăsc, el a fost sursa tuturor problemelor globale, o credință rezumată în acest titlu din Washington Post în 2018: «Un alt uragan este pe cale să ne lovească coasta. Trump este complice.»

Nu sugerez că Trump nu are defecte sau că reputația sa este una fără cusur. În niciun caz. Statele Unite de astăzi sunt chiar opusul unei națiuni care se simte în largul său și o mare parte din vină îi revine omului de la vârf. El a provocat diviziuni, i-a făcut pe americani să se simtă inconfortabili în propria lor țară, a încălcat acordurile internaționale, a fost un dezastru pentru mediu. Gestionarea crizei coronavirusului a fost catastrofală: 10 milioane de cazuri și 243.000 de morți în SUA la momentul scrierii acestui articol.

Atât americanii, cât și non-americanii, sunt îndreptățiți să se simtă furioși. Cu toate acestea, când furia devine atât de fierbinte încât nu se poate recunoaște nicio realizare, când Trump este transformat într-un bandit din desene animate, când obositorul și inexactul cuvânt «fascist» este turuit la nesfârșit, credibilitatea criticilor este subminată.

După cum a avertizat în The New Yorker scriitorul Adam Gopnik – nefiind un fan al lui Trump -, este o «greșeală imensă și chiar fatală pentru liberali (și conservatorii constituționali) să răspundă negativ la fiecare inițiativă a lui Trump, la fiecare politică a lui Trump și la fiecare idee a lui Trump». Însuși Trump a folosit această cenzură automată în avantajul său, tratând criticile legitime drept rătăciri ale celor care oricum l-ar condamna orice ar face: «Unii oameni URĂSC faptul că mă înțeleg cu președintele Putin. Ar prefera să meargă la război decât să vadă acest lucru. Se numește Trump Derangement Syndrome!»

Oricât ar fi de neconceput pentru unii, există și lucruri semnificative realizate de administrația Trump: boom-ul economic pre-Covid, cea mai scăzută rată a șomajului din jumătate de secol, relațiile extraordinare față-în-față cu Coreea de Nord, acorduri de pace intermediate între Israel și națiunile arabe, reforme ale justiției penale, care au avut un puternic sprijin bipartizan. Dacă oponenții săi ar fi observat aceste nuanțe de gri, poate criticile lor față de președinte ar fi avut mai multă forță. În schimb, milioane de oameni n-au auzit decât un invariabil zid de zgomot anti-Trump, și s-au deconectat de la el.

Cel mai dăunător lucru însă este că hulitorii lui Trump au vărsat dispreț nu numai asupra președintelui, ci asupra oricui l-a susținut. Cât de enervați au fost alegătorii din micuțul Kansas să audă experții liberali, cu ochelarii lor cu rame groase, spunându-le că habar n-au avut ce votează, că fuseseră înșelați de Fox News și Rush Limbaugh pentru a vota împotriva propriilor interese.

Cât de iritant a fost pentru alegătoarele afro-americane, latino și musulmane să li se spună că sunt trădătoare ale sexului, rasei sau religiei lor dacă îl susțin pe Trump, ca și cum nu ar fi persoane cu opinii despre reduceri de impozite, lege și ordine și apărare, precum și membri ai unui grup minoritar. Faptul că Trump a atras o treime dintre alegătorii latino-americani, 52% dintre nativi americani și 55% dintre femeile albe sugerează că mulți au refuzat să pășească blând în cutiile pregătite pentru ei de obsedații politicii identitare.

Aceasta este marea problemă a hulitorilor de Trump: ei întruchipează un soi de superioritate dementă care este comună stângii; o superioritate care sugerează că cei care nu sunt de acord cu ei nu doar greșesc, ci sunt de-a dreptul faliți moral. Nu asta e modalitatea de-a schimba concepțiile oamenilor, deși uneori mă întreb dacă acesta este adevăratul scop. Poate că o mare parte din indignare este doar teatralitate, concepută pentru galeriile de pe Twitter și pentru a culege hiturile dopaminei din câteva like-uri, și are mai puțin de-a face cu dezbinarea politică.

Toate astea pot părea lecții după o bătălie deja încheiată, dar e chiar așa? Având în vedere diferența mică dintre cel învingător și cel învins, egoismul lui Trump și loialitatea susținătorilor lui, nu aș ignora posibilitatea unei campanii Make America Great Again în 2024. Pentru a preveni întoarcerea lui Trump, cel mai bine ar fi pentru cei care îl urăsc să-și verifice hiperbola, să se lepede de presupunerea leneșă că cei care nu sunt de acord cu ei sunt niște bigoți și încerce să înțeleagă mai bine speranțele și preocupările colegilor lor americani.

Între timp, succes președintelui Biden în călătoria care îl așteaptă – și Dumnezeu să binecuvânteze America.” 🟦

3 COMENTARII

  1. Textul, pare a fi un punct de vedere -un pic partizan -nu ca partizanatul nu ar reprezenta si el o forma de exprimare . Politic, vorbind, cele doua mari partide au facut totul ca sa obtina cistigarea acestor alegeri .Momentul de dupa ne arata cum se pozitioneaza statele lumii fata de acesta decizie -Biden presedinte – adusa in discutie, ca adevar, de presa si media in general . Mai toate statele lumii , prin reprezentantii lor ,au felicitat decizia votului popular si alegerea lui Biden .Doar citeva state nu s-au exprimat .Presedintele in functie contesta si el veridicitatea alegerilor si incearca sa rezolve totul in justitie si in strada cu ajutorul mitingurilor pro .Ce se poate intimpla la nivel national ? Biden s-a declarat omul ce va uni America -IMPACIUITORUL- si aceste cuvinte vor fi liantul si vor modifica fundamental percetia unei mari majoritati a cetatenilor americani . Nerecunosterea ,inca , de catre citeva state ,a alegerii si numirii cu referire la -Baiden presedinte – si alipirea numelui acestora de campania facuta in alegeri de actualul presedinte va schimba intelegerea multora . Brusc -ochii li se vor deschide -si un numar din ce in ce mai mare de cetateni vor intelege cum- le-a trecut glontul pe linga ureche-. Toate actiunile , imediat urmatoare, ale presedintelui ales , vor fi parte a cererii de impacare a tuturor cetatenilor americani(fara state rosii sau albastre ) si a aratarii adevarului .Impaciuitorul (este doar o imagine personala )va reuni UE si America impreuna cu toate celalalte forte statale aliate si vor incepe un amplu program de modernizare politica a lumii . In acest context Germania , prin vocea doamnei Merkel , tocmai ce a aratat sprijinul total fata de poporul American si de administratia Biden . Ne asteptam ca mitingurile programate(asa spune presa ) de presedintele american sa nu aiba un mare succes , acum cind deja America intelege .

  2. Îmi plac articolele dumneavoastră. Preferăm un preşedinte american mai puţin excentric. Ar putea fi şi în avantajul României. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi, nu doar SUA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here