Kievul şi-a epuizat tot armamentul de fabricaţie rusă şi sovietică şi depinde de-acum exclusiv de armamentul care-i este furnizat de aliaţii săi străini – şi anume artilerie occidentală, trag un semnal de alarmă mai multe surse militare americane, relatează AFP, potrivit News.ro.
Adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii Vadim Skibiţki declară cotifianului britanic The Guardian că Ucraina trage 5.000-6.000 de obuze de artilerie pe zi – de la începutul războiului.
”Este un război al artileriei acum (…), iar noi pierdem în domeniul artileriei”, avertizează el.
”Ucraina deţine o piesă de artilerie la 10-15 piese ruseşti, precizează Skibiţki
”Totul depinde acum de ceea ce Occidentul ne dă”, subliniază adjunctul directorului serviciilor militare ucrainene de informaţii.
Occidentul s-a mobilizat, încă de la lansarea invaziei ruse, la 24 februarie, să susţină Kievul, care cerea armament şi muniţie, însă a evitat, cu orice preţ, să treacă la vreo acţiune care să fe considerată o provocare la adresa Rusiei, de frică să nu se extindă războiul în afara Ucrainei.
Occidentalilor le este frică, de asemenea, ca armamentul lor de vârf să nu ajungă pe mâna armatei ruse.
Ei s-au adresat, astfel, ţărilor din fostul bloc sovietic, care dispun în continuare de muniţie societică, în vederea înlocuirii celei pe care armata ucraineană a tras-o împotriva armatei ruse.
Însă aceste stocuri s-au epuizat, iar arsenalul european de fabricaţie rusă ”a dispărut de pe suprafaţa pământului”, declară AFP un oficial militar.
Acesta este motivul pentru care Statele Unite şi alţi aliaţi din cadrul NATO au decis să înfrunte riscuriale unei extinderi a conflictului sau ”scurgeri” de tehnologie.
Washingtonul a început să livreze Kievului echipament greu, de exemplu obuziere Howitzer, iniţial, iar apoi echipament de vârf, de exemplu lansatoare de rachetă de tip HIMARS, piese de artilerie de înaltă precizie şi cu o rază de acţiune superioară celor ale armatei ruse.
Aliaţii încearcă să-şi coordoneze asistenţa militară acordată Ucrainei şi săse sincronizeze, astfel încât forţele ucrainene să primească un ”flux continuu de muniţie”, însă şi piese de schimb pentru armament uşor, declară alt oficial american.
Acesta este obiectivul afişat al Grupului de Contact pentru Ucraina, înfinţat de către secretarul american al Apărării Lloyd Austin, a cărui primă reuniune a avut loc în aprilie, în prezenţa a 40 de ţări, la Ramstein, în Germania.
În urma unei a dua reuniuni virtuale, în mai, aliaţii şi Ucraina urmează să se reunească la 15 iunie, la Bruxelles.
Armamentul occidental pare să sosească ”cu pipeta” în Ucraina, din cauză că aliaţii vor să se asigure că Kievul este capabil să-l absoarbă în securitate şi să limiteze riscul bombardării stocurilor de muniţie.
Statele Unite îşi trimit, astfel, asistenţa militară în tranşe, iar ultima, în valoare de 700 de milioane de dolari, a fost anunţată la 1 iunie şi includea patru sisteme de artilerie de tip HIMARS, dar şi 1.000 de rachete antitanc de tip Javelin suplimentare şi patru elicoptere de tip Mi-17, 15.000 de obuze de Howitzer, 15 blindate uşoare şi alte tipuri de muniţie de diverse calibre.
”Încercăm sămenţinem un flux constant”, delară al doilea oficial militar.
Întrebat despre numărul mic de HIMARS; în timp ce ucrainenii par în dificultate în Donbas, şeful Statului Major american, generalul Mark Milley a răsuns miercuri că Statele Unite vor să se asigure că militarii ucraineni stăpânesc bine aceste sisteme înainte să trimită mai multe.
HIMARS este un sistem ”sofisticat” şi ”aceşti băieţi trebuie certificaţi, trebuie să ne asigurăm că ştiu cum să folosească aceste sisteme în mod corect”, a subliniat americanul cu cel mai mare grad militar.
Operatorii este necesar să fie formaţi, dar şi militarii însărcinaţi cu mentenanţa şi ofiţerii şi subofiţerii, pentru a fi desfăşuraţi acolo unde trebuie să fie desfăşuraţi şi atunci când trebuie să fie desfăşuraţi, a subliniat Mark Milley.
Pentru Washington, această primă livrare este un test, pentru a se asigura că tehnologia HIMARS nu ajunge pe mâna inamicului şi că ucrainenii folosesc cu folos acest material extrem de scump şi sensibil.
Însă acest lucru nu a împiedicat Pentagonul să pregătească viitorea tranşă de ajutor militar.
Sisteme HIMARS suplimentare şi muniţia aferentă au fost poziţionate, deja, în Germania, şi urmează să fie trimise în Ucraina, în cazul în care experienţa cu primele patru exemplare se dovedeşte pozitivă, declară altă sursă militară americană.
În schimb, Washingtonul a exclus bsă livreze Kievului drone de luptă cu rază lungă de acţiune, de exemplu de tip ”Grey Eagle”, cu o rază de acţiune de 300 de kilometri, suficientă pentru a llovi un oraş rusesc mare.
