Împrumutul de urgență al Rusiei, de 1,5 miliarde de dolari, nu-l va ajuta prea mult pe președintele belarus, Alexandru Lukașenko, să împiedice intrarea economiei în criză, spun analiștii, scrie The Moscow Times. Potrivit sursei citate, suma va merge preponderent spre refinanțarea datoriilor către Moscova și, oricum, reprezintă doar o mică parte din nevoile Belarusului pentru a evita o prăbușire a nivelului de trai al populaţiei.
„Acordul evidențiază dependența profundă a Minskului de sprijinul financiar și politic de la Moscova, Belarusul urmând să utilizeze fondurile în mare parte pentru refinanțarea datoriilor pe care le ţara le avea deja faţă de Rusia.
Belarus are o datorie publică de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, care trebuie reportată înainte de sfârșitul acestui an, a declarat pentru The Moscow Times Katerina Bornukova, economist și director la Belarusian Research and Outreach Center (BEROC).
„Nu avem date detaliate, dar cred că majoritatea (banilor) vor merge în Rusia. Belarus trebuie să ramburseze un împrumut de 325 milioane dolari către Gazprom. Vom obține acești bani și îi vom plăti înapoi Rusiei”, mai spune aceasta.
Nu sunt bani noi
Mulți suspectează că acordul joacă mai mult un rol politic decât unul economic.
„Anunțul este doar un exemplu de marketing bun. Acești 1,5 miliarde de dolari nu sunt bani noi, ci în cea mai mare parte a lor o refinanțare a datoriilor existente”, a declarat Sofia Donets, economist la Renaissance Capital. „Important era să se arate că Rusia e acolo, Rusia susține, Rusia este gata să refinanțeze”, a adăugat ea.
Provocarea mai mare pentru Lukashenko va fi asigurarea sănătății financiare a Minskului, în următorii ani. Experții spun că Belarusul are nevoie de aproximativ 3-4 miliarde de dolari pe an pentru a-și putea continua plata sau refinanțarea datoriei publice – din care 95% este în valută străină, potrivit Agenției de Evaluare a Creditelor Analitice (ACRA).
Represiunea dură a lui Lukașenko după alegerile din august va crește dependența de Rusia pentru a ajuta la acoperirea acestor facturi prin blocarea Minsk de pe piețele internaționale, spun experții.
„Vor exista sancțiuni din partea Occidentului. Nu există nicio îndoială în acest sens”, a declarat, pentru The Moscow Times, Daniel Krutzinna, consilier al fostului prim-ministru belarus, Serghei Rumas. Potrivit acestuia, „cu sancțiunile din Occident, piața este deschisă doar investitorilor din Rusia sau China, care nu sunt prea cunoscuți ca sunt altruişti – vor pune condiții foarte puternice în schimbul angajamentului lor în Belarus”.
La mila Rusiei
Aproape 8 miliarde de dolari – sau 47% – din datoria publică restantă a Belarusului vine de la Moscovei, constând în împrumuturi bilaterale, conform calculelor Institutului de Finanțe Internaționale. Iar 2,2 miliarde de dolari sunt datoraţi Fondului Eurasiatic pentru Stabilizare și Dezvoltare, o mică organizație internațională formată din cinci state post-sovietice, în care Rusia este factorul decizional cheie.
Coroborându-le, asta înseamnă că Moscova controlează peste 60% din datoria publică a Minskului, iar alte 20% sunt datorate Chinei.
Katerina Bornukova se îndoiește că Beijingul este o opțiune viabilă pentru Lukashenko, în climatul actual.
„De obicei, Chinei îi place să acorde împrumuturi condiționate care trebuie cheltuite pe proiecte chinezești, cumpărând echipamente chineze sau angajând companii chinezești pentru a construi fabrici. Acest lucru nu a funcționat bine pentru Belarus în trecut și nu există proiecte bune pe care China le-ar putea sprijini chiar acum. Mai mult, Chinei îi place stabilitatea. Și acesta nu este un cuvânt pe care îl putem folosi pentru a descrie Belarusul chiar acum. Deci, practic, în ceea ce privește finanțarea datoriei publice, suntem la mila Rusiei”, completează experta.
Probabil că Belarusul nu a avut nevoie de finanțarea rusă pentru a acoperi obligațiile din acest an, a declarat ACRA într-un raport recent, deoarece perspectiva unei neîndepliniri a obligațiilor este puțin probabilă.
„Dar în viitor, probabilitatea neplății datoriilor de stat poate crește semnificativ”, a avertizat organizația, citând o creștere a ratelor dobânzii și a obligațiilor restante ale întreprinderilor și băncilor de stat din țară, care la 1 iulie aveau datorii externe de 9 miliarde de dolari. Că majoritatea obligațiilor corporative externe ale Belarusului sunt datorate, de asemenea, Rusiei, acesta e un element care reduce riscul neplăţii, arăta, recent, un raport Oxford Economics, dar crește și mai mult pârghia politică a Moscovei.
Lukașenko ar avea nevoie de mai mult sprijin extern dacă dorește să abordeze criza economică mai largă.
„Dacă vorbim despre susținerea nivelului de bunăstare pe care cetăţenii îl aveau acum un an, atunci probabil că am avea nevoie de mulți bani – 5-10 miliarde de dolari pe an”, a spus Bornukova.
Asta ar însemna o continuare a sprijinului financiar puternic din partea Rusiei, care, crede Andrei Suzdaltsev, profesor la Școala Superioară de Economie din Moscova, a totalizat peste 130 de miliarde de dolari în ultimii 15 ani.
Putin încercase deja să revizuiască structura prin care Moscova furnizează Minskului petrol ieftin, pe care apoi îl rafinează și îl vinde Europei. Așteptările ca Moscova să impună acum condiții și cerințe și mai dure pentru integrarea politică în schimbul unui sprijin financiar posibil redus sunt larg răspândite.
„Dacă Lukașenko rămâne, va trebui să se descurce cu faptul că Rusia nu va mai susține modelul socialismului din Belarus finanțat din profiturile obținute din rafinarea petrolului rus cumpărat la prețuri subvenționate”, susţine Krutzinna.
Criză economică
Săptămâni de proteste și o reprimare dură a opoziției din partea lui Lukașenko au pus presiune puternică asupra economiei din Belarus, care se îndrepta deja spre recesiune, pe fondul unei cereri mai mici de energie.
„Situația este deja destul de rea. Ne așteptăm ca anul acesta economia să se contracte cu 3,6%, ceea ce este aproape de cea mai profundă contracție din ultimul deceniu”, a spus Donets.
Rubla bielorusă a pierdut mai mult de 25% în ultimul an, cu aproximativ jumătate din această scădere în ultima lună. Renaissance Capital se așteaptă să piardă încă 6-7% până la sfârșitul anului.
Numai în august, țara a ars, de asemenea, aproximativ 1,4 miliarde de dolari din rezerve internaționale, deoarece Banca Centrală a intervenit pentru a susține moneda, în timp ce cetățenii și întreprinderile din Belarus au început să-și convertească rublele în dolari. Scufundarea a reprezentat 16% din rezervele de valută și aur ale Belarusului și este aproape echivalentul fondurilor de urgență din Rusia.
Cu toate acestea, analiștii spun că sunt puține semne că Lukașenko se gândește la economia țării în timp ce încearcă să se mențină la putere.
„Dezvoltarea economică nu este pe ordinea de zi. Totul este legat de securitate. Chiar și atunci când Lukaşenko discuta, recent, despre problemele economice, totul s-a petrecut în întâlniri cu Consiliul său de securitate, care este plin de șefii agențiilor de aplicare a legii. Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Banca Centrală nu au fost prezenți”, arată Bornukova.
Analiștii dau ca exemplu, aproape în unanimitate, modul în care Lukaşenko a abordat sectorul IT pe tot parcursul crizei, o chestiune văzută anterior ca o rară poveste de succes de creștere și inovație, pe fondul unei economii altfel puternic controlată de stat. Ceea ce s-a putut observa e sugestiv pentru modelul economic pe care Lukaşenko l-ar putea impune dacă ar rămâne în funcţie: mai mult control al statului, rezultând o incertitudine sporită și investiții străine mai mici.
„Din punct de vedere economic, vin vremuri grele pentru Belarus”, a avertizat Krutzinna”.
