Costurile mai mari ale energiei se vor resimți în mod inegal de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, notează The Economist.
<< Americanii nu sunt renumiți pentru dragostea lor față de legume. Baza bucătăriei americane este alcătuită din alimente bogate în amidon, brânzeturi și multă carne. Totuși, există o legumă care se strecoară în aproape orice: roșia. Felii de roșii sunt puse în burgeri; cele la conservă devin sos pentru pizza; iar prin procesare suplimentară se transformă în ketchup. Cu excepția cartofului, desigur, americanii consumă mai multe roșii decât orice altă legumă. Însă cumpărătorii care întind mâna după una, în supermarket, ar putea avea un sentiment de déjà vu. Prețurile roșiilor sunt cu aproape 25% mai mari decât acum un an. E ca în cazul ouălor, din nou.
Parțial prețurile roșiilor cresc din motive specifice. Aproximativ 90% din importurile americane de roșii provin din Mexic. La mijlocul anului 2025, președintele Donald Trump s-a retras din „Tomato Suspension Agreement” — un aranjament bilateral care reglementa importurile de roșii mexicane — și a impus o taxă de 17% asupra acestora. Însă prețurile ar putea continua să crească. Roșiile, la fel ca alte produse proaspete, necesită îngrășăminte, al căror preț a explodat după izbucnirea războiului cu Iranul. Iar costurile combustibilului încep să se facă simțite. Cât de gravă ar putea deveni creșterea prețurilor la alimente?
Pentru a înțelege cum va afecta șocul energetic facturile la alimente, trebuie analizată fiecare etapă a lanțului de aprovizionare. Să începem cu fermierii, care depind de combustibilii fosili. Îngrășămintele, care folosesc de regulă gaz natural ca materie primă, pot reprezenta până la 40% din costurile lor de producție. La acestea se adaugă motorina necesară pentru alimentarea tractoarelor. Totuși, producătorii de mărfuri precum grâul și porumbul au puțin control asupra prețurilor, acestea fiind determinate de echilibrul dintre cererea și oferta globală. În plus, o mare parte din cheltuielile pentru sezonul agricol actual — chirii, echipamente, semințe și chiar o parte din achizițiile de îngrășăminte — fuseseră deja făcute înainte de izbucnirea războiului. Anul acesta, șocul energetic i-ar putea aduce pe pierdere pe unii fermieri, însă mulți vor continua să câștige mai mult cultivând semințele pe care le au, decât lăsându-le să se irosească. Asta înseamnă că oferta de culturi agricole s-ar putea să nu se schimbe prea mult în acest sezon. Prin urmare, efectul asupra prețurilor la nivelul fermelor s-ar putea resimți pe deplin abia sezonul viitor, când agricultorii care au suferit pierderi mari anul acesta ar putea renunța la activitate.
Următoarea etapă din lanțul de aprovizionare alimentar este procesarea — cel puțin pentru produse precum porumbul destinat cerealelor sau vitele crescute pentru a deveni carne tocată. Aici piețele tind să fie mai concentrate: există doar patru mari companii de procesare a cărnii și câțiva giganți ai alimentelor procesate, printre care Kraft Heinz și General Mills. Totuși, există două motive pentru care nu ne putem aștepta ca șocul energetic să determine aceste companii să majoreze semnificativ prețurile. Primul este acela că, pentru energie, ele se bazează mai puțin pe petrol și mai mult pe electricitate și gaz natural, ale căror prețuri au crescut mult mai lent în America. Al doilea este că producătorii de alimente procesate au majorat deja prețurile în timpul valului inflaționist de după pandemie, ceea ce a dus la pierderea unor clienți în favoarea noilor concurenți și a mărcilor proprii ale retailerilor. Companiile de procesare a cărnii au fost, de asemenea, nevoite deja să transfere către consumatori creșterea prețurilor la carne de vită, cauzată de deficitul de bovine în urma unei secete.
Cel puțin pentru moment, în America, presiunea cea mai mare asupra prețurilor la alimente, ca urmare a războiului cu Iranul ar putea veni din următoarele două etape ale lanțului de aprovizionare: ambalarea și transportul. O mare parte din ambalajele alimentare sunt fabricate din plastic, care la rândul său este produs din petrol. Materiile prime petrochimice sunt acum cu aproximativ două cincimi mai scumpe. Aici, cel mai mare impact nu se va vedea pe rafturile cu alimente, ci în raioanele de produse pentru îngrijirea casei și frumusețe, pline de produse ambalate în plastic gros. Prețurile șampoanelor din supermarketuri erau cu aproximativ 10% mai mari față de anul precedent la sfârșitul lunii martie, potrivit NielsenIQ, un furnizor de date.
Apoi vine transportul, care reprezintă aproximativ o șesime din consumul total de energie al lanțului de aprovizionare alimentar, dar poate chiar jumătate din necesarul său de petrol. Potrivit Departamentului Agriculturii, 80-90% din produsele agricole ale Americii sunt transportate cu camioane. Costurile sunt cele mai ridicate la alimente precum carnea și lactatele, care trebuie păstrate refrigerate. Cum prețul motorinei a explodat, simpla aducere a alimentelor pe rafturile magazinelor a devenit considerabil mai scumpă.
Supermarketurile, care de obicei aplică doar un adaos comercial mic, transferă în general costurile mai mari către cumpărători. Rezultatul, așadar, va fi probabil creșterea facturilor la alimente, posibil pentru o perioadă îndelungată. Un prim indiciu al impactului va veni pe 12 mai, când vor fi publicate datele din aprilie pentru indicele prețurilor de consum din America. Prețurile alimentelor sunt deja cu o treime mai mari decât erau înainte de pandemie.
Donald Trump va căuta să dea vina pe oricine altcineva, în afară de el însuși. Este greu de găsit o forță care să întoarcă oamenii împotriva politicienilor aflați la putere mai mult decât anxietatea resimțită la cumpărăturile din supermarket — lucru pe care președintele, care făcuse campanie promițând reducerea prețurilor alimentelor, îl cunoaște foarte bine. Deja el arată cu degetul către producătorii de îngrășăminte și companiile de procesare a cărnii, ambele fiind vizate de investigații antitrust ale Departamentului de Justiție. Americanii ar putea considera ca fiind greu de înghițit scuzele sale. >>
