Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a declarat în cursul dimineții că ar vrea să strângă mai întâi 10.000 de semnături din partea mediului de afaceri, iar până atunci, face un pas înapoi referitor la proiectul care prevede închisoarea pentru neplata impozitelor. Ulterior, a spus altceva, scrie Europa Liberă.
„Mă opresc cu acest act normativ până când se vor strânge 10.000 de semnături din partea oamenilor de afaceri”, a spus în cursul dimineții Eugen Teodorovici. Ministrul de Finanțe a precizat însă că nu a stabilit clar cum vor fi strânse semnăturile.
Ulterior, întrebat de Europa Liberă dacă își menține decizia de a retrage proiectul, ministrul de Finanțe și-a mai nuanțat poziția și a spus că va lăsa acest proiect să își urmeze calea pe circuitul din Parlament.
„De ce să îl retrag? Este o inițiativă, este în dezbatere. Acea propunere de act normativ este o propunere pentru care este necesară o dezbatere în zona economică și am toată convingerea că oamenii de afaceri vor veni clar, cu sprijin, pe această prevedere. Proiectul rămâne în Parlament”, a spus Teodorovici.
Încă de luni seara ministrul de Finanțe a lăsat să se înțeleagă că ar putea face un pas înapoi în privința acestui proiect de lege în cazul în care mediul de afaceri îi cere acest lucru.
Eugen Teodorovici nu a promovat acest proiect în Guvern, ci a ales să îl depună, în calitatea sa de senator, în procedură de urgență, la Parlament.
Potrivit informațiilor Europa Liberă, premierul Dăncilă i-a cerut să retragă mai multe proiecte de lege, printre care acesta, dar și cele vizând impozitarea pensiilor speciale sau a bacșișului. Între Teodorovici și Dăncilă a avut loc un schimb contondent de replici. Premierul ar dori amânarea acestor proiecte până după alegerile prezidențiale.
Ministrul de Finanțe a explicat marți că a ales să depună proiectul în Parlament, folosindu-se de calitatea sa de senator, și nu să meargă în Guvern cu el nu pentru ca ar fi disensiuni între premierul Viorica Dăncilă și el, ci pentru a se evita discuțiile că „nu se discută suficient anumite acte normative”.
De altfel, ministrul de Finanțe a explicat că propunerea sa legislativă se aplică tuturor firmelor din România, indiferent că sunt publice sau private, fiind vorba despre reținerea la sursă a contribuțiilor. În opinia sa, proiectul dacă va deveni lege va salva „mii de companii de prevederea penală”.
Specialiștii în fiscalitate spun că orice măsură de combatere a evaziunii fiscale este binevenită, însă un astfel de proiect trebuie aplicat ținând cont de contextul economic actual și de provocările cu care se confruntă mediul de afaceri. Tot ei atrag atenția că acest proiect se aplică în special companiilor, cazurile în care se aplică persoanelor fizice este limitat, mai ales ținând cont de faptul că propunerea vizează impozitelele cu reținere la sursă. O persoană fizică ar putea fi vizată de prevederile acestui proiect dacă, de pildă, angajează o bonă pentru care trebuie să rețină și să vireze impozitul pe venit și contribuțiile sociale (CAS și CASS), spun experții.
„Este bine să avem legislație care să descurajeze evaziunea, însă trebuie să aplicăm și măsuri practice de a controla și penaliza comportamentele incorecte. Un pas esențial în acest sens trebuie să îl constituie digitalizarea tranzacțiilor și interconectarea sistemelor instituțiilor statului. Prin prisma acestor aspecte, măsurile pot părea excesive, având în vedere că mediul de business este marcat de blocaje financiare tot mai intense (în ultimii 10 ani, termenul mediu de plată a facturilor a crescut de la 60 de zile, în medie, la peste 100 de zile zile). În aceste condiții, reprezentanții multor firme ar fi pasibili de astfel de pedepse”, a explicat pentru Europa Liberă, Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul companiei de consultanță Deloitte România.
De asemenea, ea mai atrage atenția că proiectul lui Eugen Teodorovici nu prevede, de exemplu, măsuri de protecție în cazul în care unele companii înregistrează datorii în timp ce au de încasat facturi restante de la companii de stat sau alți parteneri comerciali.
La rândul său, Dan Dascălu, partener D&B David şi Baias, casa de avocatură corespondentă companiei de consultanță PwC România, ne-a subliniat că trebuie făcută diferența între cele două fapte prevăzute în proiectul de lege, respectiv între nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă ca impozite și contribuții și nereținerea la sursă a unor impozite.
Prima, poate fi considerată un substitut al infracțiunii de delapidare, care este sancționată penal, în schimb cea de-a doua nu este decât o dispută fiscală prin faptul că „plătitorul venitului are o interpretare asupra unei anumite operațiuni înregistrate în contabilitatea sa care la final se dovedește a fi una contrară celei împărtășite de organul fiscal”.
„De aproximativ 40-50 de ani în toate țările civilizate din lume s-a renunțat la sancționarea cu închisoarea a contribuabililor pentru neplata propriilor datorii. În concluzie, se impune cu necesitate renunțarea la această măsură legislativă de incriminare a nereținerii la sursă”, a punctat Dan Dascălu.
Reținerea și nevărsarea imporzitelor a mai fost considerată infracțiune în România până în 2015, când Curtea Constituțională a decis că e neconstituțională din cauza unei definiții neclare. Ideea a mai fost pusă pe tapet și în 2017, în momentul în care se discuta trecerea contribuțiilor sociale de la angajat la angajator, de Liviu Dragnea, pe atunci lider al PSD și președintele Camerei Deputaților. Ulterior, s-a renunțat la aplicarea unei astfel de măsuri.
