<< Un dezastru la nivelul Cernobîlului este puțin probabil, dar emisiile radioactive sunt o posibilitate >>, notează The Economist.
<< Puține țări înțeleg pericolele unui accident nuclear la fel de bine ca Ucraina. Pe 26 aprilie 1986, reactorul numărul patru de la centrala nucleară de la Cernobîl a scăpat de sub control, în timpul unui test. Acest lucru a declanșat o serie de explozii și topirea nucleului reactorului. Acum, pe măsură ce bombardamentele se intensifică în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, în provincia Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, țara calculează riscurile unui alt dezastru. Forțele armate ruse, care au ocupat centrala, susțin că Ucraina intenționează să o bombardeze și să dea vina pe Moscova. Pe 19 august, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a declarat că responsabilitatea pentru orice catastrofă viitoare va aparține în mod direct „Washingtonului, Londrei și compliciilor lor”. Există ceva concret într-o retorică atât de alarmantă?
De când a capturat-o, la începutul lui martie, în urma unor lupte aprige, Rusia a concentrat echipamente militare și vehicule în centrala electrică Zaporojie. Martorii spun că acum folosește stația ca acoperire pentru a trage rachete asupra pozițiilor ucrainene din Nikopol și Marhaneț, două orașe de pe malul opus al râului Nipru. Obuze aterizează pe teritoriul uzinei însăși, dar departe de infrastructura fundamentală. Rusia dă vina pe Ucraina pentru incendiul care a izbucnit. Piotr Kotin, șeful Enerhoatom, operatorul nuclear de stat ucrainean, spune că obuzele provin de fapt din poziții controlate de Rusia în apropierea centralei. El susține, de asemenea, că armata invadatoare a staționat camioane cu explozibili lângă două dintre cele cinci reactoare ale centralei.
Confuzia creată de propaganda din ambele părți face să nu fie clar cât de periculos este acest moment. Cei aproximativ 10.000 de lucrători care rămân la uzină sunt pregătiți pentru tot felul de situații, de la cutremure până la prăbușirea unui avion comercial în uzină. Designul centralei nucleare Zaporojie, care pune pe primul loc siguranța și include un dom de izolare și sisteme de răcire cu apă, ar trebui să o protejeze împotriva unei topiri de tipul celei de la Cernobîl. Dar uzina nu a fost concepută pentru a fi folosită ca bază militară într-o zonă de război activă și nu există protocoale pe care personalul epuizat să le urmeze în cazul unor lovituri susținute de artilerie. Comandanții ruși și-au semnalat deja intenția de a închide reactoarele – presupus ca măsură de precauție împotriva bombardamentelor ucrainene.
Kotin, care obișnuia să fie responsabil de fabrică, spune că de fapt asta ar crește riscurile, forțând centrala să se bazeze pe energie de rezervă, pentru răcire. Două din cele patru linii electrice care intră și ies din el au fost deja distruse; a te baza pe generatoare diesel ar fi riscant. Dacă sunt decuplate prin bombardare, centrala este la aproximativ 90 de minute de eliberarea de emisii radioactive, spune el. „Știți că acești generali nu știu nimic despre energia nucleară”. Șeful departamentului atomic ucrainean crede că Kremlinul creează o criză în beneficiul celor de acasă, pentru a justifica trecerea centralei de la rețeaua ucraineană la cea rusă. Lucrătorii din fabrică au primit deja instrucțiuni în acest sens, spune el. Ceva se întâmplă: tuturor, cu excepția celor mai esențiali angajați, li s-a spus să nu vină pe 19 august. >>
TASS | Războiul taie aripile: Rusia prelungește restricțiile de zbor pe 11 aeroporturi
