The Washington Post, una dintre cele mai influente publicații din Statele Unite, dedică un amplu articol situației politice din România. Atacurile PSD și ale lui Liviu Dragnea la adresa statului de drept ocupă un loc central în analiza ziarului.

„Nicio altă țară din blocul estic nu a marcat sfârșitul epocii sale comuniste atât de decisiv și brutal că România, unde dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția să Elena au fost uciși de un pluton de execuție în ziua de Crăciun a anului 1989. Moartea președintelui a făcut loc unor speranțe într-un nou început, dar România este de atunci pradă corupției și unor guverne cu uși turnante – în pofida faptului că țară a aderat la NATO și UE între timp. Cea mai recentă rundă de turbulențe politice amenință să doboare încă un guvern și ar putea duce la primele alegeri anticipate din România și la formarea unei noi coaliții de guvernământ,” scrie cotidianul The Washington Post, citat de Rador.

1. Care este sursa turbulenței?

Românii protestează de doi ani și jumătate împotriva guvernului social-democrat. Controversa datează încă din 2016, când partidul pe atunci condus de Liviu Dragnea a câștigat alegerile generale. Dragnea a fost condamnat în același an pentru încercarea de a aranja un referendum și nu i s-a permis să devină premier. În schimb, el a condus țara din culise, dându-le instrucțiuni miniștrilor pentru a deturna demersul anticorupție fără precedent, care începuse să câștige teren, și să adopte legi care îl protejau de închisoare, în timp ce dificultățile lui legale creșteau. În cele din urmă eșuate, eforturile lui au declanșat cele mai ample proteste de după comunism, mulțimile ajungând la nu mai puțin de jumătate de milion de participanți în țara întreagă. Episodul Dragnea a înveninat relațiile cu UE și a dus la comparații cu contravenientii contemporani ai statului de drept din Polonia și Ungaria.

2. Cum a ajuns România aici?

După sfârșitul comunismului, România a pornit pe calea spre democrație și economia de piață liberă, dar progresele au fost disparate. Țara a avut 15 premieri în această perioadă și doar doi – Adrian Năstase și Călin Popescu-Tăriceanu – și-au dus la capăt mandatul de patru ani. Luptele interne au răsturnat deseori guverne, inclusiv două în 2017. Dar a fost și un mare scandal care a dat o mână de ajutor. Un incendiu fatal izbucnit la un club de noapte, în 2015, a antrenat căderea premierului Victor Ponta, după ce s-a aflat că funcționari locali fuseseră mituiți pentru a închide ochii la încălcările normelor de siguranță. Ultimele trei guverne au fost umbrite de dramele juridice și politice din jurul lui Dragnea.

3. Au existat perioade de stabilitate?

Vremurile cel mai puțin frământate în România au coincis cu aderarea la NATO și UE, când politicienii erau concentrați asupra obiectivelor consensuale. Demersul de integrare în UE, realizat în 2007, a fost în mod special benefic din punct de vedere al ajutorului pentru edificarea instituțiilor publice și societății civile. Totuși, preocupările persistente legate de corupție – însoțite de politică fiscală haotică – au menținut România în afara zonei Schengen, a călătoriilor fără pașaport și i-au încetinit adoptarea monedei comune euro, care acum pare improbabilă înainte de 2024. Populația țării de 20 de milioane de locuitori nu a fost răbdătoare: în pofida îmbunătățirii condițiilor economice, sute de mii au emigrat în vest, în special în Spania, Italia și Regatul Unit.

4. Care sunt pericolele cu care se confruntă actualul guvern?

România a epuizat patru prim-miniștri de la alegerile cruciale din 2016. Actualul lider este Viorica Dăncilă, social-democrat și prima femeie premier a țării, care a preluat funcția în ianuarie 2018. După ce fostul șef al partidului Liviu Dragnea a fost condamanat pentru abuz în funcție și a fost trimis la închisoare în mai 2019, Dăncilă a preluat funcția de lider de partid și a început să inverseze politicile pe care el îi împinsese pe mandatarii lui să le îndeplinească. Schimbarea a fost salutată de UE. Dar guvernul ei s-a împiedicat brusc în iulie, când ea a anunțat că plănuiește să candideze la alegerile prezidențiale din noiembrie (pentru) o funcție râvnită de liderul partenerului mai mic din coaliția ei, care și-a scos prompt partidul din guvern și a adus-o pe Dăncilă în situația de a pierde majoritatea parlamentară.

5. Ce se va întâmpla în continuare?

Dăncilă luptă pentru supraviețuirea ei politică. Adversarii din Parlament planifică depunerea unei moțiuni de neîncredere care ar putea răsturna guvernul și ar putea impune organizarea de alegeri anticipate în ianuarie, cu nu mai puțin de un an mai curând decât planul inițial. Ar fi primele alegeri anticipate din istoria post-comunistă a României. Sondajele plasează în frunte Partidul Liberal, iar social-democrații, de centru-stânga, și un partid nou de centru-dreapta își dispută locul secund. Această ar putea duce la apariția unui nou premier și a unei coaliții de guvernare formate din partide care promit să apropie mai mult România de UE și să o îndepărteze de moștenirea lui Dragnea.

6. Care este miza pentru economia României?

În pofida întregului haos politic, România a prosperat în general în ultimele trei decenii, în special în anii dinainte și de după criza financiară globală din 2008. Veniturile au crescut în condițiile în care sectoarele vibrante ale tehnologiei și industriei auto alimentează una din economiile cu cea mai rapidă creștere din UE. Dar reducerile fiscale generoase și creșterile salariale în sectorul public impuse de Dragnea – menite a păstra alegătorii de partea lui – și-au făcut simțite efectele asupra bugetului și au limitat investițiile interne și externe.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here