Fostul prim ministru Theodor Stolojan afirmă că priorităţile României în ceea ce priveşte investiţiile în situaţia bugetară dificilă în care se află ţara, „nu sunt greu de definit”, el explicând că aceste priorităţi sunt legate de accesarea fondurilor europene. Stolojan atrage atenţia că, dacă România nu mai are acces la bani europeni, va fi pus „sub un risc extraordinar principalul preţ din economia românească şi anume cursul de schimb dintre leu şi euro”, notează News.ro.
Întrebat, într-o emisiune la Prima News care sunt, în opinia sa, proiectele de investiţii care ar trebui prioritizate, având în vedere situaţia bugetară a României, fostul prim-ministru Theodor Stolojan a răspuns că ceea ce trebuie să facă România este să acceseze fonduri europene, fără de care va fi obligată să oprească cele mai multe dintre investiţii.
„România, fără fonduri europene, blochează, sau e forţată să oprească majoritatea investiţiilor importante din România şi în al doilea rând, să pună sub un risc extraordinar principalul preţ din economia românească şi anume cursul de schimb dintre leu şi euro”, a afirmat Theodor Stolojan la Prima News.
Acesta atrage atenţia că, dacă banii europeni nu vor mai intra în România, cursul de schimb dintre leu şi moneda europeană se va alfa „sub un risc extraordinar”.
„Să nu uităm că stabilitatea aceasta a cursului de schimb pe care noi o avem în ultimii ani se datorează în primul rând intrărilor masive de fonduri europene şi, sigur, şi de alte fonduri în valută, bugetul ţării de împrumută tot mai mult pe pieţele externe. De aceea prioritatea nu e complicat de definit şi anume pe primul loc trebuie să aşezăm acele investiţii care se finanţează cu fonduri europene gratuite, pe care nu trebuie să le rambursăm. A doua prioritate sunt investiţiile care se fac cu fonduri europene împrumutate”, a adăugat politicianul.
Acesta a explicat că doar dacă rămân bani după fixarea ţintei de deficit şi plata celor necesare – pensii, salarii, beneficii sociale – „vedem ce ne mai rămâne şi pentru Anghel Saligny, alte borduri care trebuie schimbate la doi ani odată că mai trebuie şutit ceva din proiectele respective”.
Stolojan: Deficitul bugetar, cauzat de politicile greşite ale clasei politice care a guvernat în ultimii trei ani de zile/ România nu a fost în stare să îndeplinească cu fonduri europene împrumutate la dobânzi mici
Fostul premier şi preşedinte al PNL Theodor Stolojan afirmă că deficitul bugetar mare care a devenit o problemă este cauzat de „politicile greşite ale clasei politice care a guvernat România în ultimii trei ani de zile”, el arătând că nu toţi banii împrumutaţi de România au fost folosiţi pentru investiţii, aşa cum susţin unii care manipulează opinia publică.
Theodor Stolojan spune că, dacă în 2020 România a avut un deficit cauzat de ajutoarele pe care le-a acordat economiei, în contextul pandemiei de COVID -19, când numeroase activităţi au fost sistate, deficitul bugetar din ultimii ani a fost provocat exclusiv de decizii politice care au legătură cu factori interni, nu externi.
„Ceea ce se întâmplă acum, în 2025 şi 2026, nu mai are cauze din afara României, există o singură cauză: politicile greşite ale clasei politice care a guvernat România în ultimii trei ani de zile. Ce s-a întâmplat în aceşti ultimi trei ani de zile? O chestie simplă: pentru necesităţile zilnice am cheltuit bani care proveneau, în bună parte, din împrumuturi, am creat o datorie publică foarte mare care nu a finanţat, cum spun unii interesaţi, pur şi simplu şi care manipulează opinia publică… Dacă am finanţa din datoria publică numai investiţii, ar fi fost bine, dar nu a fost aşa nici pe departe”, a declarat Theodor Stolojan, la Prima News.
El spune că situaţia actuală nu mai poate continua, arătând că încrederea României pe pieţele financiare şi în Uniunea Europeană depinde de modul în care îşi îndeplineşte angajamentele pe care şi le-a asumat cu privire la reducerea deficitului bugetar până la mai puţin de 3% până în anul 2031. Stolojan atrage atenţia că, în caz contrar, România va continua să se împrumute la dobânzi foarte mari.
Fostul premier a amintit că inclusiv în relaţia cu instituţiile europene, când a fost vorba să atragă bani europeni „România nu a fost în stare să îndeplinească proiectele la care s-a angajat că le îndeplineşte cu fonduri europene împrumutate şi care aveau dobânzi foarte mici comparativ cu dobânzile la care se împrumută statul român pe pieţele internaţionale pentru a finanţa deficitul bugetar”.
