- Un reportaj Novaia Gazeta Europa
Un atac cu rachete asupra regiunii Belgorod, la începutul lunii ianuarie, a lăsat fără electricitate peste jumătate de milion de oameni. Din cauza unei pene de curent de proporții, locuitorii regiunii Oriol au rămas fără căldură, lumină și apă. Amenințarea unui atac cu drone a fost anunțată pe 6 ianuarie chiar în adâncul teritoriului — în regiunea Orenburg. Iar în primele zile ale noului an, atacuri cu drone au vizat regiuni aflate destul de departe de linia frontului: Iaroslavl și Volgograd.
Bombardamentele, care anterior erau caracteristice doar regiunilor de la granița cu Ucraina, au început în 2025 să afecteze tot mai frecvent regiuni situate în districtele Central și Ural. Unul dintre cele mai răsunătoare incidente ale anului trecut, din Transural, a fost tragedia de la Kopeisk: până în prezent nu se știe cu exactitate ce a dus la moartea a peste douăzeci de persoane într-o suburbie a orașului Celiabinsk. „Novaia Gazeta Europa” a vorbit cu locuitorii regiunii despre cum trăiesc în condițiile războiului și dacă îl resimt în viața lor de zi cu zi.
Nu există nicio informație
„Atenție! Ora 11:00. La data de 15 octombrie, pe teritoriul regiunii a fost declarat regimul de «pericol de drone»…” În 2025, avertizările oficiale privind riscul pătrunderii dronelor ucrainene au devenit parte din viața cotidiană a locuitorilor din Ural. Locuitorii regiunii Celiabinsk primesc astfel de notificări atât de la filiala regională a Ministerului pentru Situații de Urgență, cât și din regiunile învecinate de graniță: regiunile Kurgan, Sverdlovsk, Orenburg și din Bașkortostan.
La 22 octombrie 2025, la uzina militară „Plastmass” din orașul Kopeisk a avut loc o explozie: potrivit datelor oficiale, 23 de angajați au murit, iar cel puțin 29 au fost răniți. La ordinul șefului Comitetului de Investigații, Aleksandr Bastrîkin, a fost deschis un dosar penal pentru încălcarea cerințelor de securitate industrială. Conform anchetei oficiale, cauza tragediei a fost nerespectarea normelor de securitate. Mai multe canale de știri de pe Telegram, inclusiv „Ostorojno, novosti”, au relatat imediat despre un atac cu drone. Numeroasele videoclipuri apărute pe rețelele sociale nu au oferit însă o imagine clară asupra cauzelor exploziei. După studierea imaginilor satelitare, canalul ucrainean de analiză militară de pe Telegram, „Oko Gora”, a descoperit două cratere mari pe teritoriu. Guvernatorul regiunii Celiabinsk, Aleksei Teksler, a scris că „versiunea unui atac cu drone nu este confirmată”.
Locuitorii din Celiabinsk nu este încă foarte clar cum trebuie să se comporte în cazul unui pericol de drone.
„De mai bine de două luni, locuitorii regiunii Celiabinsk primesc SMS-uri de avertizare privind un posibil atac, dar nu există nicio informație publică accesibilă despre adăposturi, iar mulți nu știu unde să meargă în caz de pericol”, a declarat, pentru „Novaia Gazeta Europa”, urbanistul Mihail Popov din Celiabinsk.
Informațiile vin haotic și fragmentat: pe grupurile urbane de pe rețelele sociale, mulți locuitori ai regiunii se plâng că nu au primit SMS-uri cu privire la pericolul de drone.
Nici întreruperile internetului nu ajută. „În regiune internetul funcționează prost”, spune Boris Zolotarevski, fondatorul canalului independent de Telegram „Celiabinsk Budușcevo” („Celiabinsk-ul Viitorului”). „Este oprit și bruiat într-un mod complet aleatoriu și fără explicații. Nu este clar când va funcționa și când nu. Dacă munca ta depinde de internet, te poți trezi oricând fără legătură. În zonele mai apropiate de unitățile de producție este bruiat mai puternic, în altele ceva mai puțin, dar stabilitate nu există. Uneori cedează chiar și internetul prin cablu. Cel mai important este că oamenii nu înțeleg de ce se face acest lucru. Din punctul de vedere al eficienței, nu pare o măsură care să funcționeze. În Celiabinsk, internetul dispare regulat în cartierele din apropierea întreprinderilor de apărare și a aerodromului Șagol. Fără conexiune rămân Krasnoe Pole, Mohovici, asociațiile de grădinari «Slava» și «Nadejda», iar pe Șoseaua Metalurgiștilor situația este de-a dreptul dezastruoasă”.
Serviciile regionale încearcă să redreseze situația cu ajutorul tehnologiilor moderne. În ultimele săptămâni, mass-media locale promovează intens o aplicație pentru telefonul mobil a Ministerului rus pentru Situații de Urgență (MCE), care ar trebui să sporească rapiditatea transmiterii informațiilor despre posibile atacuri. Adjunctul șefului serviciului de presă al MCE regional, Egor Pahomov, a declarat la o conferință de presă de la finalul anului că aplicația „permite aflarea riscurilor și amenințărilor care pot pândi o persoană în diverse situații”, precum și că „ajută la formarea unei atitudini corecte față de siguranță și oferă un sentiment de protecție”.
„Sincer vorbind, în universul de referință al locuitorilor din Celiabinsk, aplicația MCE pur și simplu nu există”, comentează Boris Zolotarevski. „A fost descărcată, potrivit datelor oficiale, de 17.000 de persoane — o cifră infimă pentru regiune. Majoritatea oamenilor nici măcar nu știu de existența ei și cu atât mai puțin e cineva sigur că va funcționa corespunzător. Iar pe 15 octombrie, când în oraș a fost declarată alertă de drone, nici măcar SMS-urile nu au ajuns la timp sau nu au ajuns deloc… Asta seamănă cu o încercare de a crea o iluzie a grijii și o iluzie a siguranței, ceva convenabil pentru rapoarte, dar nu pentru viața reală”.
Despre aplicația MCE, Daniil, un locuitor din Celiabinsk, în vârstă de 35 de ani, a „auzit ce, dar nu este sigur cum funcționează”, după cum a declarat bărbatul pentru Novaia Gazeta Europa. Un alt interlocutor al Novaia Gazeta Europa, Leonid, în vârstă de 31 de ani, a spus că nu știe absolut nimic despre această aplicație.
O locuitoare a orașului scrie că și-a instalat aplicația MCE, dar nu a primit nicio notificare prin intermediul ei, deși SMS-ul privind pericolul de drone a ajuns pe telefon.
Subsoluri și parcări
Informațiile despre adăposturi în caz de situații de urgență sunt publicate pe o resursă oficială — geoportalul regiunii Celiabinsk, care nu se bucură de o popularitate deosebită în rândul populației. În prezent, pe harta interactivă a „construcțiilor îngropate” — această interpretare extinsă permite includerea în lista adăposturilor parcările subterane și subsolurile blocurilor de locuințe — pot fi găsite adresele a aproximativ 30.000 de adăposturi din regiune. Majoritatea acestora sunt situate în capitala regională și în centrele raionale.
„Abia în 2023 s-a început, cât de cât sistematic, punerea în ordine a hărții — după ce, în 2022, a devenit evident că nimeni nu știe unde se află adăposturile și că majoritatea sunt într-o anumită stare de degradare. A început să fie folosită intens formularea «construcție îngropată», iar în prezent pe hartă figurează 7.200 de astfel de adăposturi — cifra arată impresionant, dar în realitate nu există nicio certitudine privind starea lor reală”, spune Boris Zolotarevski. Potrivit interlocutorului Novaia Gazeta Europa, chiar și în capitala regională există numeroase locuri care, formal, sunt trecute drept adăposturi, dar care, în fapt, sunt improprii utilizării. „O parte semnificativă a acestor adăposturi sunt subsoluri din anii ’50, iar multe clădiri sunt, în general, într-o stare avansată de degradare”, explică Zolotarevski.
În plus, multe adăposturi care anterior se aflaseră în proprietatea statului au fost privatizate. „În prezent, acolo funcționează obiective comerciale, prăvălii, complet nepotrivite pentru a fi folosite ca adăposturi”, descrie situația urbanistul Mihail Popov.
Problemele sunt amplificate și de lipsa unei comunicări coerente între firmele de administrare, responsabile de cea mai mare parte a adăposturilor, și autoritățile locale. „Companiile de administrare nu primesc instrucțiuni clare, o parte dintre adăposturi nici măcar nu sunt marcate pe hartă, iar o parte dintre cele marcate nu pot fi folosite ca adăposturi”.
„În timpul unei alarme de exercițiu, locuitorii din Celiabinsk au sunat la 112, de acolo au fost trimiși la firmele de administrare, iar acestea i-au trimis înapoi. În final, nu era a fost cui trebuie să te adresezi”, spune Zolotarevski.
De multe ori, adăposturile din orașele regiunii Celiabinsk sunt câteva subsoluri din clădiri administrative și din blocuri vechi de locuințe. În Zlatoust, de exemplu, oficial există 46 de adăposturi antiaeriene, însă doar 22 erau funcționale — sunt date din 2023, făcute publice în urma unei solicitări a deputaților locali adresate guvernatorului regiunii. După cum au menționat deputații în solicitare, capacitatea adăposturilor existente din Zlatoust este de 7.600 de persoane, la o populație a orașului de 157.000.
În 2025, instituția municipală „Construcții Capitale” a districtului Zlatoust a lansat o licitație pentru aducerea în stare de funcționare a unei „construcții de protecție a apărării civile” (un subsol mare, cu o suprafață de 229 de metri pătrați, situat pe bulevardul Mira, cu o capacitate de 300 de persoane). Judecând după lista lucrărilor, în prezent obiectivul este pur și simplu imposibil de utilizat ca adăpost: este necesară instalarea ușilor, racordarea la electricitate, comunicații și încălzire, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, precum și repararea ventilației. Subsolul, aflat în proprietatea municipalității, trebuie să fie pregătit până la 31 mai 2026, conform contractului. Costul reparațiilor este de 15 milioane de ruble.
Despre starea adăposturilor din Magnitogorsk a vorbit și primarul orașului, Serghei Berdnikov, care le-a descris drept inconfortabile. „Toate au fost federale și, din păcate, nu au fost întreținute în niciun fel. Adică ele există, dar atât. Probabil că, în caz de război, s-ar putea să te adăpostești acolo, dar condițiile ar fi extrem de inconfortabile”, a declarat edilul la o întâlnire cu lucrătorii din domeniul culturii, în 2024. În vara anului 2024, în oraș au început lucrări de renovare la 18 adăposturi.
„În Kopeisk, potrivit datelor oficiale, există 324 de adăposturi, însă locuitorii orașului au mari semne de întrebare privind starea acestora și informațiile despre ele. De exemplu, o locuitoare din Kopeisk scria pe rețelele sociale că și-a găsit blocul pe lista obiectivelor din oraș care dispun de adăposturi, dar nu știe în ce scară se află adăpostul din propria clădire și nu a văzut niciun indicator pe imobil”, povestește Boris Zolotarevski.
Potrivit Galinei, o interlocutoare a Novaia Gazeta Europa, care locuiește în Celiabinsk, cel mai apropiat adăpost despre care știe este o parcare subterană obișnuită.
În plus, ea nu primește întotdeauna SMS-uri de avertizare privind pericolul dronelor — de cele mai multe ori află informațiile deja de pe internet.
„Stăteam în aceeași cameră, fiicei mele i-a venit alerta pe telefon, dar mie nu”, scrie o participantă la un chat urban de pe Telegram, menționând că ea și fiica ei au același operator de telefonie mobilă.
„Nici alerte, nici adăposturi în Vest (o suburbie a Celiabinskului) — nici măcar unul; iar chiar dacă există vreun subsol, acesta este încuiat și nu este amenajat pentru a găzdui oameni”, scrie un alt utilizator.
Războiul avansează în adâncime
Problemele de securitate au fost o surpriză pentru locuitorii din regiune, care istoric erau obișnuiți să se simtă protejați de Ural chiar și în fața marilor cataclisme mondiale. Tocmai aici, dincolo de Ural, au fost evacuate întreprinderi strategice în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Astăzi, situația pentru locuitorii din Celiabinsk este radical diferită.
Problemele de comunicații, mesajele constante despre posibile atacuri cu drone, comunicarea ineficientă a autorităților locale cu populația și lipsa unui algoritm clar de acțiune în caz de amenințare îi frustrează pe oameni, spun interlocutorii Novaia Gazeta Europa. Situația este agravată de neîncrederea tot mai mare față de acțiunile autorităților regionale. „Explozia de la uzina «Plastmass» a arătat că, într-o situație de urgență, oamenii nu au o înțelegere clară de unde să ia informațiile și ce trebuie să facă. Iar aici nu există deloc încredere în autoritatea regională”, spune Boris Zolotarevski.
Potrivit experților, situația legată de atacurile cu drone se va înrăutăți probabil dacă războiul va continua. „În general, raza de acțiune a loviturilor cu drone a crescut, iar tot mai des sunt vizate obiective aflate, dacă nu dincolo de Ural, atunci, de pildă, în Bașkortostan”, declară, pentru Novaia Gazeta Europa, analistul militar Kirill Mihailov. „La asemenea distanțe ar trebui să ajungă noile rachete de croazieră ucrainene «Flamingo», cu o rază declarată de 3.000 de kilometri”.
