Premierul Viorica Dăncilă a anunțat luni soluția găsită pentru deblocarea activității guvernului: executivul va adopta o hotărâre de guvern prin care atribuții ale Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, rămas fără titular după demisia miniștrilor ALDE și refuzul președintelui Iohannis de a numi interimari, trec la Secretariatul General al Guvernului.

Concret, Secretariatul General al Guvernului primește atribuțiile de avizare din punct de vedere al oportunității pentru emiterea ordonanțelor de urgență, precum și avizarea ordonanțelor simple, din punctul de vedere al încadrării în domeniile pentru care Guvernul este abilitat să emită ordonanțe, atribuții care până la adoptarea acestui act normativ erau menționate în sarcina Ministerului pentru relația cu Parlamentul.

Acest aviz de oportunitate privind promovarea actului este primul aviz pe care îl primește acest tip de act normativ și în baza căruia inițiatorul actului poate demara procedura de avizare către celelalte instituții care au atribuții spre avizare„, a declarat, luni, la finalul ședinței de Guvern, purtătorul de cuvânt, Nelu Barbu.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că nu există în momentul de față un ministru interimar pentru relația cu Parlamentul, iar lipsa semnăturii acestuia face imposibilă adoptarea actelor normative.

Decizia a fost luată având în vedere, pe de o parte, că oportunitatea adoptării actelor normative aparține Guvernului în ansamblul sau, așadar sunt îndeplinite pe deplin condițiile de legalitate, că Secretariatul General să avizeze oportunitatea, pe de altă parte, în acest moment, nu există ministru interimar la Ministerul pentru relația cu Parlamentul, iar absența semnăturii acestuia face imposibilă adoptarea unor acte normative, situație ce poate avea repercusiuni asupra bunei funcționari a instituțiilor statului„, a afirmat Barbu.

Sunt un om al soluțiilor și am identificat cu echipa guvernamentală măsurile pentru a depăși această soluție de blocaj. Vom adopta o Hotărâre de guvern prin care vom transfera de la Ministerul pentru relația cu Parlamentul către Secretariatul General al Guvernului avizarea privind oportunitatea emiterii OUG în sensul motivării situației excepționale așa cum cere legislația”, anunța, luni, Viorica Dăncilă soluția juridică ”miraculoasă” de deblocare a activității Guvernului, după demisiile miniștrilor ALDE.

În acest fel, actualul secretar general al Guvernului, Toni Greblă, poate deveni în zilele următoare unul dintre cei mai importanți jucători de pe scena politică, premierul Nr.2 al României.

Prin această manevră, Viorica Dăncilă își asigură liniștea necesară campaniei electorale, mai ales dacă este decisă să recupereze handicapul care o separă de primii clasați în cursa pentru prezidențiale.

Urmarea acestei hotărâri este că mare parte din soarta țării stă de acum încolo în mâna primului judecător CCR anchetat de DNA. În 2015, Toni Greblă a fost urmărit penal pentru trafic de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu funcția, în scopul obținerii de bani sau bunuri necuvenite, potrivit procurorilor DNA. Judecătorul Greblă i-ar fi pus în legătura pe finul său, controversatul om de afaceri din Gorj Dan Bîrcină cu Bartolomeu Săvoiu, un consultant extern, pentru ca împreună să exporte carne, minereu și cereale către Republica Moldova și Federația Rusă. Problema era că Rusia impusese un embargou față de produsele din Europa. Așa că gruparea ar fi trimis mărfurile în Turcia și apoi, mai departe, cu acte false, la Moscova.

Vestea că Toni Greblă, la acea vreme judecător al Curții Constituționale, este urmărit penal pentru fapte de corupție i-a șocat pe colegii lui.

Pentru noi a fost o surpriză uriașă. Este pentru prima dată în istoria Curții când un judecător este într-o astfel de situație”, declara Augustin Zegrean, președintele CCR.

În vara acestui an, Completul de cinci judecători al Instanței Supreme l-a achitat definitiv pe Toni Greblă.

Cine este Toni Greblă

Toni Greblă, în vârstă de 65 de ani, este de profesie avocat, în perioada 1980-1989 făcând parte din Baroul Gorj. A fost fondatorul CFSN Gorj, fiind președinte al filialei, iar în 1990 a fost numit prefect de Gorj, fiind primul prefect al județului după Revoluție. Toni Greblă a ocupat funcția de prefect al județului Gorj, până în anul 1993, după care a fost, până în 1997, prim-secretar la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul European al Națiunilor Unite și alte organizații internaționale din Geneva.

Toni Greblă a mai fost prefect de Gorj și în perioada 2000-2003, iar ulterior, până în 2004, a fost consilier la Ministerul Administrației și Internelor. În perioada 2005-2008, a fost director general al Asociației Patronale Miniere din România PATROMIN. În 2008, Toni Greblă a fost ales senator de Gorj, din partea PSD, în legislatura 2008-2012 fiind președintele Comisiei Juridice din Senat, iar din 2012, când a fost ales din nou senator, a fost vicepreședinte al acestei comisii. A fost judecător la Curtea Constituțională în perioada decembrie 2013 – februarie 2015, din partea Senatului, înlocuind-o atunci pe judecătoarea Iulia Motoc, desemnată magistrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

A ajuns la Curtea Constituțională numai pentru că un alt candidat, Lucian Bolcaș, a renunțat la funcție, după ce a fost acuzat de anti-semitism.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here