În anul care se încheie, oficialii ruși și mass-media de propagandă nu și-au schimbat obiceiul: au continuat să mintă fără reținere în orice situație. Să tragem linie la sfârșitul anului: iată 10 subiecte deosebit de populare printre mincinoșii din Kremlin, notează The Insider.
Forțele Armate Ucrainene suferă pierderi uriașe pe front
Forțele Armate Ucrainene suferă pierderi uriașe pe câmpul de luptă. Anul a început cu un raport energic al reprezentantului Ministerului Apărării al Federației Ruse, Igor Konașenkov: pe 12 ianuarie, el a anunțat că trupele ruse au distrus patru vehicule de luptă americane, Bradley. Adevărul este că a grăbit puțin lucrurile: la acea vreme, abia ce fusese luată decizia de a livra Ucrainei asemenea vehicule de luptă, dar încă nu se și efectuase transferul lor.
Subiectul a fost preluat de Vladimir Putin personal. În iunie, într-o întâlnire cu absolvenții academiilor militare, la Kremlin, el a declarat că în timpul contraofensivei ucrainene (cu puțin mai mult de două săptămâni înainte de discursul său) „băieții noștri au ‘tocat’ 245 de tancuri ale inamicului și aproximativ 678 de vehicule blindate de diferite tipuri”. Conform proiectului olandez de analiză militară, Oryx, care calculează pierderile părților pe baza datelor deschise, în acea perioadă Ucraina a pierdut doar 25 de tancuri și 82 de vehicule blindate. Desigur, datele Oryx sunt incomplete și pierderile reale sunt mai mari, dar nu de opt–nouă ori.
A doua zi, Nikolai Patrușev a continuat să vorbească despre pierderile grandioase ale Ucrainei: la ședința Consiliului de Securitate a vorbit despre 246 de tancuri distruse și, din anumite motive, de doar 595 de vehicule blindate, punând sub semnul întrebării declarația lui Putin ce tocmai fusese rostită. Iar totul a fost dat complet peste cap de Serghei Șoigu: la aceeași ședință, el a anunțat că din cele 109 vehicule de luptă Bradley furnizate Ucrainei, 18 fuseseră distruse. Acest lucru corespundea exact informațiilor Oryx, ceea ce a dat încă o dată motive de îndoială cu privire la discrepanțele dintre datele lui Putin și Patrușev și cele ale analiștilor olandezi.
În august, RIA Novosti a raportat detalii sfâșietoare despre pierderile Forțelor Armate Ucrainene: cei decedați nu au unde să fie înmormântați, în Lvov chiar se deschid morminte ale celor căzuți în Primul Război Mondial, iar lângă Kiev se amenajează un cimitir militar gigantic. În realitate, în cimitirul din Lvov au fost reînhumat soldați din Primul Război Mondial în timpul lucrărilor de creare a unui memorial, iar decizia de a amenaja un cimitir militar lângă Kiev fusese luată încă din 2011.
Țările NATO intenționează să anexeze o parte a Ucrainei
Subiectul a fost deschis în ianuarie de către reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, care a interpretat cuvinte ale fostului ministru de externe al Poloniei, Radosław Sikorski, ca pe o recunoaștere a intențiilor de a anexa partea de vest a Ucrainei. În realitate, Sikorski a explicat că guvernul polonez și alte țări NATO aveau planuri, în cazul unei înfrângeri militare a Ucrainei: ar fi trebuit să negocieze cu Moscova predarea unei părți a teritoriului ucrainean și să asigure garanții de independență pentru teritoriul rămas al țării.
În februarie, RIA Novosti a preluat un material din ziarul polonez, Niezależny Dziennik Polityczny („Ziarul Politic Independent”), unde se afirma că „Varșovia își pregătește armata nu pentru a lupta cu Moscova, ci pentru a reprima revoltele în cazul întoarcerii teritoriilor vestice ale Ucrainei”. Publicația s-a dovedit a nu fi complet poloneză și nici complet o publicație: majoritatea articolelor erau copiate integral de pe alte portaluri, iar puținele materiale originale reprezentau propagandă rusă; conform jurnaliștilor polonezi, acestea erau scrise într-o poloneză proastă și semănau foarte mult cu traduceri automate din rusă.
Mai departe, „Vesti nedeli” a scris despre revendicări ale României asupra unei părți a teritoriului Ucrainei: senatoarea Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege pentru întreruperea tratatului de prietenie cu Ucraina și reintegrarea între granițele românești Bucovinei de Nord, a unei părți a regiunii Odesa și a insulei Șerpilor. Senatoarea, cunoscută pentru vederile sale pro-ruse, a numit statul ucrainean „moștenitor al imperiului nazist”, a discutat cu ambasadorul rus poziția sa neutră față de război, iar site-ul rusesc de propagandă, Sputnik, a lăudat-o ca „luptătoare pentru respectarea Constituției și împotriva dictaturii medicale” (senatoarea s-a dovedit a fi și anti-vaccinistă). Desigur, influența senatoarei Șoșoacă asupra politicii României este aproape nulă.