O analiză The Moscow Times care a consultat analiștii ruși și belaruși cu privire la ultimile evvoluții-șoc de la Minsk, în apropierea alegerilor prezidențiale.
Belarusul a arestat 33 de mercenari ruși care ar fi complotat pentru a destabiliza țara înaintea alegerilor prezidențiale de luna viitoare.
Serviciul de securitate KGB din Belarus a declarat că bărbații reținuți sunt membri ai grupului Wagner, o companie aparținând unui oligarh aliat al președintelui rus Vladimir Putin, care promovează interesele Moscovei în Ucraina, Siria, Libia și alte țări.
Anunțul-șoc ea fost te doar cea mai recentă întorsătură dintr-o campanie electorală extraordinară în care președintele Alexander Lukașenko, care domină Belarusul de aproape trei decenii, și-a băgat în pușcărie rivalii, înaintea votului.
Cum au fost prinși mercenarii Wagner?
Agenția de știri Belta a declarat că autoritățile au primit informații despre sosirea a 200 de luptători în Belarus „pentru a destabiliza situația în timpul campaniei electorale”.
Serviciile de securitate ale fostei țări sovietice au arestat miercuri un grup de 32 de luptători ruși, precum și un alt bărbat aflat într-o locație diferită.
Joi dimineață, Andrei Ravkov, șeful consiliului de securitate din Belarus, a declarat că a fost lansată o anchetă penală și că bărbații sunt acuzați de pregătirea de „acțiuni teroriste”. El a spus că vor „continua căutările” pentru a-i găsi pe ceilalți, plângându-se însă că este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân.
Au știut în prealabil autoritățile din Belarus despre prezența lor?
Descrierile bărbaților indică faptul că nu încercau să mențină un profil jos. Belta a spus că comportamentul lor fusese unui„necaracteristic pentru turiștii ruși”. A atras atenția asupra lor faptul că nu obișnuiau să bea și că purtau haine militare.
Analiștii spun că ar fi fost practic imposibil ca Lukașenko să nu fi avut cunoștință de prezența mercenarilor Wagner.
„Lukașenko, desigur, era conștient de motivele pentru care luptătorii Wagner se aflau la Minsk și încotro se îndreptau”, a scris corespondentul militar Semyon Pegov.
Sunt oamenii aceștia cu adevărat mercenari ruși?
Pe baza informațiilor care au fost dezvăluite, da. Belta a dat publicității numele tuturor celor 33 de bărbați care au fost reținuți, iar televiziunea din Belarus a difuzat câteva dintre presupusele lor fotografii de pașaport.
„Cercetările noastre independente arată că sunt cu adevărat luptători Wagner”, a declarat, pentru The Moscow Times, Denis Korotkov, jurnalist la ziarul Novaya Gazeta, specializat în acoperirea grupului Wagner. „Avem propriile noastre documente care identifică o treime dintre soldați. Nouă nume de pe listă nu ne sunt cunoscute încă. Aproximativ 10 dintre ei au luptat în Siria și aproximativ același număr au luptat în Ucraina. Este mai greu să oferi dovezi clare despre implicarea lor în războaiele africane”.
Care este rolul Ucrainei?
Relațiile Ucrainei cu Rusia sunt încordate din 2014, când Moscova a anexat peninsula Crimeea și a izbucnit conflictul dintre forțele ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul țării.
Serviciul de securitate al Ucrainei a declarat, joi, că va căuta să obțină extrădarea luptătorilor ruși din Belarus. Ulterior, autoritățile din Belarus au cerut Kievului să verifice dacă vreunul dintre rușii reținuți a fost implicat în crime comise pe teritoriul ucrainean.
Cum a răspuns Rusia?
Ambasada Rusiei la Minsk a declarat, miercuri, că a fost anunțată despre reținerea a 32 de resortisanți ruși.
Joi, Kremlinul a negat încercarea de a „destabiliza” Belarus.
Până acum, experții au promovat trei teorii principale despre ceea ce s-a întâmplat:
Soldații Wagner erau în drum spre o terță țară
În timpul pandemiei de coronavirus, Belarusul și-a menținut granițele deschise și a operat zboruri internaționale, ca de obicei. Rușii au folosit Belarusul ca rampă pentru a călători în străinătate, deoarece propria lor țară pusese capăt zborurilor internaționale.
Aceasta este „cea mai logică versiune” a evenimentelor, susține Korotkov. „Nu este ruta obișnuită folosită de Wagner, dar în timpul pandemiei, poate fi folosită ca punct de tranzit pentru un număr mic de soldați”.
Este posibil ca bărbații să fi fost în drum spre Sudan, unde grupul Wagner este activ. Există filmări în care apar bani sudaneză printre bunurile confiscate.
Expertul militar Pavel Luzin s-a întrebat dacă Grupul Wagner ar folosi Belarusul ca hub de transport: „Nu prea văd cum s-ar întâmpla asta. Wagner se află sub umbrela serviciilor de informații militare ruse. Este convenabil pentru ei să lucreze din Rusia, unde există multe locuri liniștite, multe aeroporturi și unde le este mult mai ușor. Nu sunt sigur că serviciile militare ruse sunt chiar în largul lor să înceapă să lucreze cu mercenari la fața locului, aici”.
Joi, ambasadorul rus la Minsk a declarat că bărbații se aflau în Belarus, în drum spre o țară terță și au rămas într-un hotel după ce au pierdut zborul.
Întreaga afacere este orchestrată (cu sau fără aprobare rusă) pentru a amâna alegerile din Belarus
În perspectiva votului din 9 august, Lukașenko se confruntă cu cea mai grea campanie de realegere, în cei 26 de ani de când este la putere.
Proteste au izbucnit țară după ce principalii săi rivali din alegeri au fost închiși ori împiedicați să candideze. Pe măsură ce nemulțumirile publice vizează politicile sale și în ceea ce privește gestionarea pandemiei de coronavirus, protestatarii s-au raliat în spatele soției unui candidat al opoziției care a fost închis.
Analiștii spun că reținerea celor 32 de ruși ar putea să-i ofere pretexte lui Lukașenko fie pentru a pune la pământ opoziția, fie pentru a anula alegerile.
În cadrul unei reuniuni de urgență a tuturor candidaților la alegeri, joi dimineață, oficialii din Belarus au declarat că restul celor 200 de militanți ruși sunt încă în Belarus și că pregătesc atacuri teroriste, dar că alegerile nu sunt încă anulate.
Anchetatorii din Belarus i-au acuzat, joi, mercenarii și pe principalii critici ai lui Lukașenko, Serghei Tihanovsky și Mikola Statkevici, că au complotat pentru izbucnirea tulburările de masă înaintea alegerilor prezidențiale. Tihanovsky, un blogger popular, a fost închis luna trecută, fiind astfel împiedicat să-și prezinte ofertă prezidențială. Statkevici a fost, de asemenea, închis.
Politologul belarus, Valeri Karbalevici, a declarat că autoritățile belaruse ar fi putut să-i aducă pe luptătorii de la Wagner să „intimideze publicul” și să prevină protestele în masă în ziua alegerilor.
El a spus că cele două scenarii sunt cel mai probabile: fie luptătorii erau într-adevăr în tranzit, fie „Moscova este la curent și chiar participă la acest joc”. „Cazul nu va merge în instanță”, a spus Karbalevici.
În cele din urmă, Lukașenko ar putea ajunge în poziția dificilă din care va trebui să aleagă între a ofensa Rusia ori Occidentul, spun analiștii.
„Eliberarea luptătorilor fără un proces ar submina pretențiile sale și ar fi o palmă dată atât Ucrainei, cât și a Statelor Unite, care au sancționat mai multe entități din grupul Wagner pentru acțiunile lor externe”, notează analista Amy MacKinnon, pentru Foreign Policy. „Punerea lor sub acuzare riscă să provoace mânia Rusiei”.
Dacă Rusia nu a fost la curent, în secret, cu privire la strategia Belarusului, scandalul ar putea dăuna grav relației dintre Putin și Lukașenko, consideră jurnalistul și comentatorul politic Artyom Shraibman, într-o declarație dată The Moscow Times.
Rusia vrea să integreze Belarusul în teritoriul său
În ultimii ani, cele două țări au fost în discuții pentru a se integra mai mult, chiar până la punctul de unificare într-un singur stat. În ciuda presiunii crescânde în acest sens, Lukașenko a respins ideea unei unificări directe cu Moscova.
Miercuri, analista politică Tatiana Stanovaya, făcând referire la o sursă anonimă, a spus că secretarul Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patrushev, a lucrat cu oligarhul Evgheni Prigozin, care controlează Wagner, la un proiect care explorează ideea integrării complete a Belarusului pe teritoriul Rusiei. Însă este puțin probabil ca mercenarii Wagner să fie în Belarus pentru a promova acest obiectiv, consideră Korotkov.
„Acești oameni sunt soldați de teren – pot lupta, dar nu sunt experți în provocări politice și nu sunt specialiști în operațiuni clandestine”, a spus el. „Nu este clar cum pot provoca instabilitate în Belarus. Armata din Belarus i-ar putea copleși cu ușurință”.
Cu toate acestea, Luzin consideră că mercenarii Wagner ar putea fi folosiți ca „reprezentanți” care pot acționa ca protestatari civili, așa cum a fost cazul în estul Ucrainei în 2014.
În general, armata rusă nu are multe modalități de a interveni în Belarus, deoarece are puține baze acolo, mai arată Luzin: „Rusia nu va lăsa Belarus să plece nicăieri: dacă situația se va transforma într-una revoluționară, Moscova va interveni. Dacă Lukașenko dorește să transfere puterea către cineva care nu e pe gustul Moscovei, Rusia va interveni de asemenea”.
Expertul politic din Belarus, Yury Tsarik, a menționat surse anonime potrivit cărora mai mulți ruși ar putea fi trimiși în orașele din Belarus pentru a participa la proteste și pentru a slăbi și mai mult poziția politică a lui Lukașenko.
„Pentru Rusia, aceste alegeri vin într-un moment foarte convenabil pentru slăbirea lui Lukașenko; a devenit incomod pentru Moscova”, a declarat acesta, pentru The Moscow Times. „Tulburările l-ar putea determina pe Lukașenko să impună măsuri strânse și să împingă Belarusul către Moscova, izolându-l de comunitatea internațională”.
Ce înseamnă asta pentru legăturile economice dintre cele două țări?
Relația politico-economică tradițională dintre Moscova și Minsk – o configurație unică în care Minsk oferă „loialitate geopolitică în schimbul relațiilor economice privilegiate”, după cum a declarat Yauheni Preiherman, directorul Consiliului de Dialog Minsk pentru Relații Internaționale – a început în ultimii ani să se șifoneze.
Lukașenko a rezistat din ce în ce mai multor ultimele tentative ale Kremlinului pentru a consolida alianța politică prin mișcări precum o monedă unică sau mai multe organisme de guvernare supranațională înființate, iar în schimb, Putin s-a impus cu amenințări cu bătaie lungă, transmițând că banii Moscovei și prețurile reduse la energie nu sunt un cadou.
Mai recent, planul Minskului, de a extrage sprijin financiar maxim fără a ceda pe frontul politic a ajuns la un capăt la sfârșitul lui 2019 și 2020, în timpul negocierilor obișnuite privind prețurile la energie și tranzitul între cele două părți. Lukașenko a cerut energie mai ieftină și compensații din partea Rusiei pentru modificările fiscale care au afectat finanțele Belarusului. Putin – răspunzând poziției lui Lukașenko față de inițiativele geopolitice – a rămas neclintit.
Într-un avertisment care pare acum prevestitor, Artyom Shraibman afirma la acea vreme: „Cele două țări sunt irevocabile așezat pe o drumul relațiilor mai reci și mai pragmatice. Acest proces poate duce la o situație mai sănătoasă pentru ambele părți, dar este puțin probabil să fie lipsit de incidente”.
