“Laura Codruƫa Kövesi a devenit renumită ca șef al respectatei agenții anticorupție din România, DNA. A anchetat miniștri și primari, devenind rapid favorita Parlamentului European și a militanților anticorupție.”
- Un interviu publicat de The Guardian
“Kövesi a devenit populară în ochii multor guverne, dar nu și în ai celui din propria țară, care a făcut totul pentru a-i zădărnici șansele de a deveni întâiul procuror public al Euroei.
Optsprezece luni mai târziu, guvernul român a căzut, iar Kövesi se pregătește să lanseze Parchetul European (EPPO), primul organism al UE care se ocupă de investigații penale.
Vor urma mai multe investigații și urmăriri penale, dar va fi vorba și de o mai puternică apărare a statului de drept în UE, a declarat Kövesi, într-un interviu. „Reperul nostru în măsurarea succesului va fi încrederea cetățenilor în instituția noastră”, afirmă popularul magistrat, care în țara de origine este oprită pe stradă pentru fotografii și strângeri de mână.
EPPO, o idee cu o gestație de 25 de ani, permite UE să aducă în fața instanțelor naționale fraude cu fonduri europene și returnări de TVA. Numai jongleriile cu TVA costă bugetele naționale 50 de miliarde de euro pe an. Kövesi va conduce organizația din Luxemburg, asistată de câte un procuror din fiecare țară participantă, însă anchetele vor fi conduse de procurori dedicați, din statele membre.
Oficialii UE se arătaseră de multă vreme preocupați de faptul că guvernele naționale nu acordă prioritate infracțiunilor transfrontaliere sau tentativelor de a fura de la bugetul UE. În plus, asemenea cazuri, adesea complexe, necesită abilități lingvistice și cooperarea între forțele autoritățile diverselor state. Biroul UE de combatere a fraudelor, OLAF, investighează încălcări administrative, dar poate sesiza doar poliția națională. Doar jumătate din aceste cazuri se concretizează în rechizitorii.
Kövesi, care se așteaptă ca EPPO să se ocupe de peste 3.000 de cazuri, s-a luptat să crească bugetul agenției, propus la 37,7 milioane de euro. Oficialii UE susțin că fondurile, deja majorate o dată, sunt suficiente pentru anul lansării și speră că organizația va fi gata să înceapă în 2020, așa cum fusese planificat.
Cea mai mare problemă a acesteia este decizia a cinci state membre ale UE – Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia – de a nu se alătura. În încercarea de a convinge Ungaria, în cazul în care prietenii și familia primului ministru au câștigat contracte cu finanțare comunitară, oficialii UE au încercat să lege accesul la fondurile UE de respectarea statului de drept. Ungaria a refuzat.
Așteptările de la Kövesi sunt mari. Familiile lui Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak, doi jurnaliști de investigații care au fost uciși, au scris consiliului de miniștri al UE în sprijinul numirii ei, descriind-o drept „cel mai curajos și distins candidat pentru acest post”. Și au adăugat că Kövesi este din același aluat precum Caruana Galizia și Kuciak, țintind marea corupție.
Reflectând pe marginea acestor așteptări, Kövesi afirmă: „Sunt aceeași persoană care am fost în poziția mea anterioară, așa că voi face tot posibilul… și nu voi fi singură”.
Kövesi avea 15 ani când a căzut comunismul, în 1989. A jucat baschet pentru țara sa în campionatele europene de juniori din august 1989, la Timișoara, orașul natal al Revoluției Române de câteva luni mai târziu. Cel puțin 100 de protestatari au fost uciși în oraș, într-o represiune brutală. Kovesi avea să se întrebe ulterior: „Câte dintre acele persoane care au fost la meciurile noastre și ne-au susținut au fost rănite sau ucise la Revoluție? Au luptat pentru democrație, iar unii dintre ei nu au supraviețuit”.
A intrat la Facultatea de Drept în 1991, la scurt timp după ce curriculumul obligatoriu marxist-leninist a fost eliminat, iar legile din România rescrise. Kövesi, al cărui tată era procuror, a ales să se specializeze în dreptul penal. Nu i-a fost ușor: „Primul lucru pe care l-am auzit, când am spus că vreau să devin procuror, a fost că parchetul nu era pentru femei. A trebuit să muncesc mai mult decât bărbații doar pentru a demonstra că o femeie poate fi la fel de bun ca un bărbat în munca de procuror”.
La 33 de ani, devenise cel mai tânăr procuror general din România. În 2013, a fost numită șefa DNA, unde prestația sa neînfricată a făcut-o erou pentru campanii pro-democrație. Un sondaj arăta că DNA se bucura de încrederea a 60% dintre cei intervievați, în timp ce Parlamentul se bucura de doar 11%. Însă munca depusă a transformat-o în țintă de spionaj, cyber-spionaj și atacuri în mass-media. „Nu a fost ușor, mai ales pentru familia mea, dar atunci când optezi să lucrezi ca procuror, trebuie să îți asumi toate riscurile care decuurg din această poziție”, afirmă ea.
După mai bine de cinci ani la DNA, unde a bifat urmărirea penală unui fost prim-ministru, a fost demisă, din ordinul ministrului Justiției, în iulie 2018. A fost un an de proteste în masă și semnale de alarmă că guvernul dezmembrează mecanismele democratice care făcuseră posibilă aderarea la UE.
Kövesi, care preferă să nu comenteze politica națională, a declarat că DNA are încă procurori curajoși, dar speră că noul guvern va schimba o lege din 2018, criticată pe larg întrucât slăbește independența judiciară și lupta împotriva corupției.
După ce România a aderat la UE, în 2007, unele guverne din UE s-au plâns că îi fusese permisă prea devreme intrarea unei țări cu o corupție înfloritoare. Kövesi are o perspectivă diferită, susținând că lupta împotriva corupției s-a schimbat fundamental la aderarea României.
Acum va acorda aceeași atenție combaterii corupției în 22 de țări. Întrebată dacă va ezita să trimită în judecată un lider UE suspectat de abuz de fonduri UE, Laura Codruța Kovesi a răspuns: „Bineînțeles că vom acționa … EPPO va fi un parchet independent și va trebui să demonstrăm că legea este aceeași pentru toată lumea”.”
