Banii europeni au dus la renașterea mai multor orașe din Transilvania.
Unele dintre ele au folosit banii europeni pentru a dezvolta parcuri industriale, precum cele deținute de Consiliul Județean Cluj sau de Primăria Oradea.
Altele au utilizat aceste fonduri pentru a-și pune în valoare patrimoniul istoric, cum este cazul Sibiului. Altele au profitat de oportunitatea reprezentată de banii europeni pentru a readuce la viață proiecte precum navigația pe canalul Bega, cum este cazul Timișoarei. Revitalizarea acestor comunități a adus și o serie de provocări.
Și aceasta pentru că prosperitatea regăsită a însemnat nevoia de a deplasa forța de muncă spre noile situri industriale, concomitent cu presiunea tot mai mare reprezentată de creșterea numărului de mașini cumpărate de locuitorii acestor comunități.
În general, românii au cumpărat mașini second-hand din Occident, într-o stare tehnică decentă, dar care folosesc tehnologii depășite și poluante. Administrațiile locale au încercat să facă față acestei probleme cu ajutorul planurilor de mobilitate urbană. Acestea presupun repararea străzilor principale, dezvoltarea transportului în comun, dar și crearea unor ecosisteme care să favorizeze deplasarea pe bicicletă sau pe jos.
Clujul mizează pe transportul sută la sută electric
Un exemplu de manual este cel al orașului Cluj-Napoca. Acesta a fost, anul trecut, primul oraș din România care a introdus în transportul public autobuzele electrice. Primele 11 au fost cumpărate cu ajutorul unei finanțări oferite de Guvernul Elveției.
Primăria Cluj-Napoca a organizat o licitație internațională, câștigată de polonezii de la Solaris, care au concurat puternic cu Astra Arad. În cele din urmă, polonezii au avut câștig de cauză, datorită prețului mai mic.
Introducerea autobuzelor electrice a fost însoțită de o amplă campanie de PR a Primăriei. Faptul că noile autobuze sunt silențioase, nu emit noxe, au wifi, aer condiționat și prize USB pentru încărcarea telefoanelor mobile sau a tabletelor le-a făcut atractive și pentru tineri, care au început să considere că este mai cool să meargă la liceu sau la gimnaziu cu noile autobuze decât să fie duși și aduși cu mașina de către părinți.
Cel mai eficient agent de PR a fost însuși primarul Emil Boc, care, la șapte ani de la plecarea din fruntea Guvernului, la capătul celei mai grave crize economice cu care s-a confruntat România în ultima jumătate de secol, și-a regăsit pe deplin popularitatea – cel puțin la Cluj.
Emil Boc și-a construit un ritual zilnic, care îi permite să fie zilnic în contact cu clujenii. Primarul locuiește într-un bloc din cartierul Zorilor, situat la poalele dealului Feleacului.
În fiecare zi, coboară pe jos spre Primărie, se salută cu oamenii de pe stradă, își mai face câte un selfie cu fanii săi și îi ia la rost pe angajații municipalității care au ghinionul să fie surprinși în timp ce taie frunză la câini.
La finalul programului, Emil Boc pornește pe jos de la Primărie și merge spre stația de autobuz din apropierea Teatrului Național Român. Se urcă în autobuz, iar cele câteva zeci de oameni cu care călătorește spre casă au ocazia să vadă că primarul Clujului chiar vorbește serios când vorbește despre dezvoltarea transportului în comun și despre scoaterea mașinilor din centrul orașului.
”Pe mine, inițial, m-a enervat Boc atunci când a mărit prețul parcării în Centru. Am ajuns să plătim la fel de mult în Cluj ca în Dusseldorf dacă mergem cu mașina în Piața Unirii. Apoi, după ce l-am văzut că chiar merge zilnic cu autobuzul, am învățat să îl respect: Boc chiar fumează ceea ce zice”, râde Dumitru Coroiu, care locuiește pe strada Observatorului și care a călătorit de mai multe ori în autobuz cu Emil Boc.
Primarul Clujului a lansat un proiect ambițios: vrea ca, imediat după anul 2025, în oraș, întregul transport public să fie electric.
Iar banii europeni au fost o resursă la îndemână. Primăria Cluj-Napoca a organizat o nouă licitație, în urma căreia a mai cumpărat 10 autobuze electrice. Iar zilele trecute, tot cu ajutorul banilor europeni, au fost cumpărate și puse în circulație alte 20 de autobuze electrice.
În total, în prezent, pe străzile din Cluj circulă 41 de autobuze electrice. Fiecare autobuz are 21 de locuri jos, 51 în picioare, o autonomie de 105 kilometri și sunt dotate cu cele necesare pentru a deservi și persoanele cu dizabilități. Primăria a investit și în stațiile necesare de alimentare: există trei stații cu încărcare rapidă în cartierele Gheorgheni, Grigorescu și Mărăști, precum și 11 stații cu încărcare lentă. ”Clujul se află printre primele orașe din Europa dacă luăm în calcul numărul de mijloace de transport public electrice, raportat la numărul de locuitori”, spune Emil Boc.
Calculele îi dau dreptate. Dacă este luat în calcul doar numărul rezidenților permanenți, Clujul se află în top 5 european, iar dacă sunt luați în calcul și studenții, precum și navetiștii, se află în top 10 în acest inedit clasament european.
Emil Boc dorește să cumpere noi autobuze electrice și a cerut angajaților Primăriei să pregătească noi proiecte în acest sens.
Ele vor fi depuse în noul ciclu financiar care va începe din 2021, după cum spune Ovidiu Cîmpean, directorul Direcției de Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei. Însă, până atunci, autoritățile locale continuă să investească în transportul electric.
Dacă banii europeni alocați pentru autobuze electrice au fost deja cheltuiți până la ultimul cent, în schimb, au mai rămas fonduri pentru alte tipuri de mijloace de transport în comun. Așa că Primăria a achiziționat deja, pentru Compania de Transport Public, 50 de troleibuze și 20 de tramvaie.
Noile troleibuze sunt, de fapt, niște mijloace mixte de transport: pe liniile de troleibuz se leagă la rețea cu captatori și circulă precum niște troleibuze obișnuite, iar atunci când de pe traseul lor dispar cablurile de alimentare, captatorii se retrag automat, iar troleibuzele se transformă automat în autobuze electrice care circulă fără probleme.
Fermitatea cu care este promovat transportul electric a inspirat și alte decizii ale municipalității. Numărul licențelor de taximetrie a fost suplimentat în mod special pentru mașinile electrice, iar în centrul orașului, pe strada ultracentrală 21 Decembrie 1989 vor fi amenajate standuri de taximetrie rezervate doar mașinilor electrice, mai spune Ovidiu Cîmpean.
În mai multe parcări publice au fost amenajate stații de încărcare pentru mașinile electrice. Tonul a fost dat de o societate aflată în subordinea Consiliului Județean. Este vorba de hotelul Univers T, care a pus în funcțiune în urmă cu mai mulți ani o asemenea stație.
”Am fost primii care am mizat pe o asemenea soluție, care este una normală. Stația de încărcare a adus hotelului clienți suplimentari, astfel că am amortizat rapid investiția”, spune Valentin Lungu, fostul director al hotelului clujean și cel care a decis să aplice ideea colegului său de atunci, Adrian Pop, răpus mult prea devreme de un infarct.
Inițiativa a fost preluată și de alte companii, precum Kaufland sau Cora, care oferă clienților lor posibilitatea să își încarce gratis mașinile electrice. Costul pentru aceste companii este simbolic, spun cei care și-au cumpărat deja astfel de automobile. Unul dintre proprietarii unei cochete mașini electrice Volkswagen și-a cumpărat automobilul cu ajutorul programului Rabla Plus.
”Am dat și un avans de vreo 3.000 de euro și plătesc un leasing de 150 de euro pe lună, în care intră și costul asigurării Casco. Fac naveta zilnic de la Gilău la Cluj și retur și am constatat energia consumată mă costă doar 1,60 lei pe zi!”, spune proprietarul mașinii electrice.
Astfel de calcule au fost făcute și de angajații Primăriei, atunci când au decis să cumpere pentru Poliția Locală mașini electrice Renault, care sunt folosite în misiunile de patrulare. ”Sunt mașini rapide, fiabile, ușor de întreținut”, spune unul dintre polițiștii locali.
Turda a câștigat o competiție europeană în care a concurat cu Milano și Manchester
Exemplul Clujului a inspirat și administrația locală dun Turda, care a câștigat un proiect în valoare de 32 de milioane de euro pentru a pune în practică un proiect de mobilitate urbană, ce include cumpărarea a 20 de autobuze el
Pentru acest proiect, Turda a concurat în finala unei competiții organizate de Comisia Europeană pe tema mobilității urbane cu orașe precum Milano sau Manchester.
Astfel, cu ajutorul banilor europeni, Primăria Turda a decis să reînființeze o companie de transport local.
Aceasta va avea la dispoziție 20 de autobuze electrice, cumpărate cu ajutorul fondurilor oferite de Uniunea Europeană. 12 dintre ele vor fi autobuze mari, de 11 metri, iar opt autobuze mai mici, de opt metri.
”Cumpărarea acestor autobuze presupune o investiție de 11 milioane de euro”, spune primarul Cristian Matei. Tot cu ajutorul banilor europeni, vor fi amenajate stații de încărcare pentru aceste autobuze și vor modernizate străzile pe care vor circula. Modernizarea înseamnă atât repararea carosabilului, cât și amenajarea unor piste pentru biciclete, precum și a unor stații de tip bike sharing, spune primarul din Turda, Cristian Matei.
Într-o etapă ulterioară, cu ajutorul planului de mobilitate urbană, transportul public ar putea fi modernizat în întreaga microregiune, care cuprinde peste 100.000 de locuitori. În această microregiune, autobuzele electrice ar urma să fie completate cu autobuze de tip hibrid, mai spune primarul Cristian Matei.
Planul de mobilitate urbană din Turda mai cuprinde și amenajarea unor parcări de tip park and ride. Acolo vor opri autocarele cu turiști. Oamenii vor îmbarcați apoi în mijloacele de transport ale Primăriei Turda și vor ajunge astfel la obiectivele turistice din oraș.
Este vorba de obiective precum Salina Turda, Palatul Princiar sau castrul roman al Legiunii a V-a Macedonica.
Autobuze hibdrid la Câmpia Turzii
Turda a împrumutat ideea de a completa flota de autobuze electrice cu autobuze hibrid de la vecinii din Câmpia Turzii. ”Municipiul Câmpia Turzii a câștigat propriul său plan de mobilitate urbană, în valoare de aproape 10 milioane de euro”, spune primarul Dorin Lojigan.
Acesta prevede cumpărarea a șapte autobuze hibrid, Diesel-electrice, care vor deservi tot orașul, pe patru trasee, mai puțin cartierul Insulă. Proiectul mai prevede monitorizarea traficului, modernizarea străzilor, a trotuarelor, piste de biciclete și stații de bike-sharing.
În final, în contextul în care Turda și Câmpia Turzii formează o aglomerație urbană, operatorii de transport ar putea fuziona. Cele două orașe ar putea fi deservite de autobuze electrice, iar zona formată din cele 17 comune asociate în Comunitatea Urbană Turda ar putea fi deservite de autobuzele hibrid.
Autobuze din Eindhoven pentru Luduș
Există și orașe care încă nu au obținut bani europeni pentru mobilitatea urbană. În această situație este orașul Luduș din județul Mureș.
Acolo, deocamdată, administrația locală este nevoită să se mulțumească cu autobuze second-hand aduse din orașul olandez Eindhoven, până când vor veni banii europeni pentru mobilitatea urbană, spune primarul Cristian Moldovan.
În schimb, în Huedin, comunitatea încă nu a reușit să găsească resursele necesare pentru a reface transportul public. Speranța locuitorilor din acest oraș este că, în cele din urmă, Compania de Transport Public din Cluj-Napoca își va extinde traseele și până în orășelul situat la o distanță de 40 de kilometri, după cum spune primarul Mircea Moroșan.
(Autor: Claudiu Pădurean)
