Donald Trump a depus plângere împotriva Departamentului american al Justiţiei şi cere despăgubiri în sumă de 100 de milioane de dolari pentru tentativă de ”persecuție politică” în timpul percheziţiei din 2022 a reşedinţei sale din Florida, Mar-a-Lago, de către FBI, care căuta documente clasificate, relatează AFP.
Plângerea a fost deupsă săptămâna trecută, iar AFP precizează a consultat-o luni, potrivit News.ro.
Miliardarul îi acuză pe secretarul Justiţiei Merrick Garland şi pe directorul FBI Christopher Wray de faptul că s-au ”îndepărtat de protoicolul (aplicat foştilor preşedinţi) pentru a-l răni”.
”Garland şi Wray nu ar fi trebuit niciodată să aprobe o percheziţie şi inculparea care a urmat”, se arată în plângere.
El cere despăgubiri în sumă de 100 de milioane de dolari şi 15 milioane de dolari cheltuieli de judecată.
”NU EXISTĂ ABATERI DE LA NORMĂ”
Candidatul republican în alegerile prezidenţiale din noiembrie îi acuză pe democraţi că instrumentalizează justiţia împotriva sa.
El nu ezită să depună plângeri şi apoi să le retragă.
În mai, Donald Trump a lăsat lumea cu gura căscată după ce a sugerat că mandatul de percheziţie al FBI demonstrează că preşedintele Joe Biden îi vrea moartea.
Documente judiciare conţin o formulare standard a FBI – potrivit căreia agenţii săi sunt autorizaţi să facă uz de forţă mortală în cazul în care cineva se află într-un pericol de moarte.
FBI a dat asigurări, într-un rar comunicat, că ”nu au existat abateri de la normă în acest dosar”, la 8 august 2022.
În plus, Donald Trump nu se afla în Florida în timpul percheziţiei.
Fostul preşedinte a fost inculpat în Florida cu privire la gestionarea neglijentă a unor documente confidenţiale, găsite în reşedinţa sa Mar-a-Lago, după ce a plecat de la Casa Albă.
O judecătoare federală a anulat la jumătatea lui iulie acuzațiile, însă procurorul special care instrumentează dosarul a făcut apel împotriva acestei hotărâri.
Donald Trump este acuzat în acest dosar de faptul că a compromis securitatea naţională prin păstrarea acasă a unor documente clasificate, inclusiv a unor planuri militare sau infirmaţii despre armament nuclear, după ce şin-a încheiat mandatul de preşedinte, în loc să le predea Arhivelor Naţionale, aşa cum prevede legea.
El este acuzat, de asemenea, de faptul că a încercat să distrugă probe în acest dosar.
Cele mai grave dintre aceste acuzaţii se pedepsesc cu până la zece ani de închisoare.
