Fostul preşedinte american Donald Trump se confruntă cu 37 de capete de acuzare penale, inclusiv acuzaţii de păstrare neautorizată a unor documente clasificate şi conspiraţie pentru obstrucţionarea justiţiei după ce a părăsit Casa Albă în 2021, potrivit documentelor pe care tribunalul federal le-a făcut publice vineri, informează Reuters, preluat de News.ro.
Departamentul de Justiţie a făcut publice documentele de acuzare într-o zi tumultoasă, în care doi dintre avocaţii lui Trump au renunţat la caz, iar un fost consilier se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii.
Acuzaţiile au legătură cu modul în care Donald Trump a tratat materiale guvernamentale sensibile, luându-le cu el atunci când a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021.
Donald Trump urmează să aibă prima înfăţişare în acest caz la un tribunal din Miami, marţi, cu o zi înainte de a împlini 77 de ani.
Punerea sub acuzare a unui fost preşedinte american la nivel federal este fără precedent în istoria americană şi apare într-un moment în care Donald Trump este favorit pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidenţiale de anul viitor.
Anchetatorii au confiscat aproximativ 13.000 de documente de pe proprietatea lui Trump Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, în urmă cu aproape un an. O sută dintre acestea erau marcate ca fiind clasificate, chiar dacă unul dintre avocaţii lui Trump declarase anterior că toate documentele cu marcaj ”clasificat” au fost returnate guvernului.
Detalii
Fostul şef al Casei Albe păstra acasă, printre altele, secrete nucleare, un „plan de atac” al Pentagonului, detalii despre o operaţiune secretă, multe dintre aceste dosare fiind depozitate în baia reşedinţei sale private Mar-a-Lago din Miami, Florida, relatează BBC şi Associated Press.
Cel de-al treilea punct din rechizitoriu îl acuză pe Trump că a stocat „informaţii privind capacităţile de apărare şi armament atât ale Statelor Unite, cât şi ale unor ţări străine”. Documentele includeau, de asemenea, „programe nucleare ale Statelor Unite, vulnerabilităţi potenţiale ale SUA şi ale aliaţilor săi în faţa unui atac militar” şi „planuri pentru posibile represalii” ca răspuns la un atac străin.
Procurorii au precizat că „zeci de mii de persoane” au vizitat „clubul social activ” de la Mar-a-Lago între sfârşitul preşedinţiei lui Trump, în ianuarie 2021, şi percheziţia autorităţilor, din august 2022, când au fost confiscate circa 13.000 de documente. Cu toate că reşedinţa sa a fost atât de frecventată, Trump a stocat documentele „într-o sală de bal, o baie şi un duş, un spaţiu de birou, dormitorul său şi o cameră de depozitare”.
Actul de acuzare făcut public vineri conţine inclusiv fotografii ale diferitelor încăperi unde sunt îngrămădite cutii pline cu documente.
De asemenea, actul de acuzare desecretizat vineri descrie şi două circumstanţe în care Trump ar fi făcut dezvăluiri şi ar fi arătat documente altor persoane.
Într-una dintre aceste ocazii, în cadrul unei întâlniri cu un scriitor la clubul său de golf Trump National Golf Club din Bedminster, New Jersey, Trump a descris planul imaginat de oficialii federali în cazul unui atac împotriva sa şi ar fi recunoscut că ştie că informaţiile „sunt încă secrete”. Niciuna dintre persoanele prezente nu deţinea autorizaţie de securitate, precizează rechizitoriul. Trump a arătat şi a descris un „plan în caz de atac” despre care a spus că a fost „pregătit pentru el de către Departamentul Apărării şi un înalt oficial militar”. Trump le-a spus apoi persoanelor respective că planul era „strict confidenţial”, „secret” şi a adăugat că „în calitate de preşedinte ar fi putut să-l declasifice”.
Într-o întâlnire ulterioară cu un reprezentant al comitetului său de acţiune politică, Trump a afişat „o hartă clasificată legată de o operaţiune militară”, recunoscând că „nu ar trebui să i-o arate reprezentantului şi că acesta nu ar trebui să se apropie prea mult”, au declarat procurorii.
Cheia acuzaţiilor aduse lui Trump este sugestia că stocarea de către acesta a unor documente strict secrete ar fi putut pune în pericol securitatea naţională a Statelor Unite, subliniază BBC.
Acuzarea susţine că astfel de documente au fost păstrate timp de mai bine de un an în clubul social din Florida, cu sute de membri şi 150 de angajaţi, şi că documentele au fost depozitate – în diferite momente – într-o sală de bal, într-o baie, într-un birou şi într-un dormitor din proprietatea de la Palm Beach.
Context
„SUNT UN OM NEVINOVAT!” a scris Trump pe platforma sa socială Truth Social, joi, după ce s-a anunţat că a fost pus sub acuzare.
Trump s-a apărat şi a spus că a păstrat documentele pentru că le declasificase în timp ce era preşedinte, dar avocaţii săi au refuzat să includă acest argument în documentele depuse în instanţă.
Potrivit CNN, ar exista o înregistrare audio în care Donald Trump declară, după ce a părăsit funcţia prezidenţială, că a păstrat informaţii militare pe care nu le declasificase. Aceste comentarii, captate pe suport audio, ar putea fi o probă-cheie în acest caz.
Acesta este al doilea caz penal pentru Trump, care urmează să fie judecat în martie anul viitor la New York într-un caz la nivel de stat în legătură cu o plată către o vedetă porno pentru ca aceasta să păstreze tăcerea.
Cazul nu îl împiedică pe Trump să-şi desfăşoare campania electorală sau să îşi preia funcţia în cazul în care ar câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024. Experţii juridici spun că nu ar exista niciun temei pentru a bloca depunerea jurământului său chiar dacă ar fi condamnat şi trimis la închisoare.
Dacă va câştiga din nou preşedinţia, Trump, în calitate de şef al guvernului federal, ar fi în măsură să eludeze cazul federal, dar nu şi pe cel statal, din New York.
Problemele juridice ale lui Trump nu par să-i afecteze popularitatea acestuia în rândul alegătorilor republicani, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos.
Trump a fost preşedinte din 2017 până în 2021, iar până acum a reuşit să treacă peste controverse care ar fi putut însemna sfârşitul politic pentru alţi politicieni. Trump se descrie ca fiind victima unei vânători de vrăjitoare şi acuză Departamentul de Justiţie de părtinire.
Pentru a evita astfel de acuzaţii, procurorul general Merrick Garland l-a numit pe un procuror special, Jack Smith, care supervizează cazul în mod independent şi formulează acuzaţiile.
Smith conduce şi o a doua anchetă penală care îl vizează pe Trump, legată de eforturile acestuia şi ale aliaţilor săi de a anula înfrângerea sa în alegerile din 2020 în faţa preşedintelui Joe Biden, un democrat.
Smith a convocat un mare juriu atât la Washington, cât şi la Miami pentru a audia probe, dar a ales să aducă în Florida cazul legat de documentele clasificate, întrucât acest stat este mai echilibrat politic în comparaţie cu Washingtonul, unde orice juriu ar fi probabil puternic democrat, notează Reuters.
În conformitate cu legislaţia federală, inculpaţii au dreptul de a fi acuzaţi acolo unde a avut loc activitatea în cauză. O urmărire penală în Florida, spun experţii juridici, ar putea evita o contestare juridică din partea echipei lui Trump cu privire la locul potrivit pentru a fi judecat.
Competiţia republicană de nominalizare pentru alegerile prezidenţiale, stat cu stat, începe la începutul anului viitor, iar partidul urmează să îşi aleagă candidatul pentru alegerile din noiembrie 2024 în luna iulie a aceluiaşi an.
