Dacă alegerile prezidențiale din America ar avea loc mâine, el ar avea probabil șanse să câștige, notează The Economist.
<< Ce armură puternică poartă Donald Trump. Aceasta nu a fost zgâriată nici de procesul de destituire post-prezidențial, nici de cele patru procese penale în curs pentru 91 de presupuse infracțiuni și nici de atacurile candidaților republicani pentru nominalizarea partidului în 2024. Controlul lui Trump asupra partidului său pare de nezdruncinat. Adversarii săi par a fi nerealiști în timp ce se apropie primele voturi în cadrul alegerilor primare, care urmează să fie exprimate în Iowa în ianuarie. Timizi în a-l critica pe popularul ex-președinte, rivalii săi au argumentat de mai multe ori că Trump nu ar putea să-l învingă pe președintele Joe Biden. Democrații, care au refuzat chiar să ia în considerare ideea de a-l lăsa deoparte pe președintele în vârstă de 80 de ani, păreau să împărtășească această analiză. Ambii l-au subestimat grav pe Trump. El are o șansă considerabilă să fie ales președinte – corect și cinstit – peste un an, în prima zi de marți din noiembrie 2024. Dacă alegerile ar avea loc mâine, el ar fi chiar considerat favorit.
Îndoieli încep să apară chiar și printre susținătorii lui Biden. În weekend, New York Times a publicat o serie de sondaje efectuate împreună cu Siena College în cele șase state-cheie care vor decide aproape cu siguranță rezultatul alegerilor din 2024. Pentru democrații care cred că Trump a devenit de neales după încercarea sa lipsită de scrupule de a anula alegerile precedente, rezultatele au picat ca o găleată cu apă rece aruncată în față.
În Arizona, Georgia, Michigan, Nevada și Pennsylvania, ei au descoperit că Trump conduce cu cel puțin patru puncte printre alegătorii înregistrați. Au găsit un avantaj pentru Biden doar în Wisconsin, cu o marjă de două puncte. Dedesubtul rezultatele dezamăgitoare, datele desfășurate au conținut descoperiri mai îngrijorătoare. În aceste state critice, 42% dintre alegătorii de origine hispanică și 22% dintre alegătorii de origine africano-americană au declarat că ar vota pentru Trump, ceea ce, dacă ar fi adevărat, ar marca prăbușirea sprijinului minorităților, pe care democrații s-au bazat timp de decenii.
Alegătorii au declarat, de asemenea, că au încredere în Trump că o să facă o treabă mai bună în gestionarea economiei (59% față de 37% pentru Biden); și în gestionarea imigrației (53% față de 41%); și chiar în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian (50% față de 39%). Șapte din zece alegători au declarat că ei cred că Biden este prea în vârstă pentru a fi un președinte eficient – inclusiv o majoritate a democraților. Sondajele au fost atât de nefavorabile încât David Axelrod, un cunoscut strateg politic democrat care a contribuit la alegerea lui Barack Obama, a sugerat cu delicatețe că Biden ar trebui să ia în considerare retragerea.
Ar trebui să fie democrații într-o astfel de panică? Mai întâi ar putea încerca să se consoleze invocând capriciile erorii de sondaj. Sondajele devin din ce în ce mai dificile, deoarece din ce în ce mai puțini americani răspund la sondaje, ceea ce face foarte dificilă construirea unui eșantion reprezentativ de alegători. Acest lucru este valabil în special pentru măsurarea stării de spirit în rândul subgrupurilor demografice, cum ar fi alegătorii de origine africană sau hispanică, pentru care dimensiunile eșantioanelor sunt și mai mici decât cele câteva mii care ar putea fi incluse într-un sondaj. Cu toate acestea, alte sondaje care pun față în față candidații arată o competiție strânsă, sugerând că rezultatul nu este o excepție.
Argumentul mai bun pentru cei care îl apără pe Biden este că sondajele reprezintă o imagine de moment, iar opinia publică se schimbă. Așa cum au descoperit experții Christopher Wlezien și Will Jennings, în studiul lor privind deceniile de alegeri în zeci de țări, sondajele care pun față în față candidații – efectuate cu un an înainte – sunt aproape inutile în ceea ce privește prezicerea rezultatului final. Alegerile prezidențiale americane sunt de obicei strânse, iar sondajele se adună în lunile care preced alegerile. „Trăim într-o lume în care ar trebui să vedem o schimbare de opt puncte?”, spune John Sides, un politilog de la Universitatea Vanderbilt, subliniind că faptul că Biden pierde cu cinci puncte în Michigan ar fi semnificativ mai rău decât marja sa de victorie de trei puncte în 2020. „Nu mi se pare plauzibil să presupunem că vom avea o schimbare atât de mare cum sugerează aceste sondaje… acesta este un alt motiv pentru o anumită prudență”.
Cu toate acestea, acesta nu este cu siguranță locul în care echipa de campanie a lui Biden spera să fie cu un an înainte de alegeri. În loc să fie fatalmente defectr, cel mai probabil adversar al lor pare a avea șanse deosbite de a fi ales. Iar mențiunea cu privire la schimbarea opiniei publice poate să nu se aplice atât de mult, deoarece Trump și Biden sunt amândoi ex-președinți. Majoritatea americanilor au opinii profund înrădăcinate despre ei, care vor fi rezistente la schimbare. Într-un memorandum distribuit pe 2 noiembrie, Julie Rodriguez, managerul de campanie al lui Biden, a argumentat că „echipa Biden-Harris este bine pregătită să învingă pe oricine va ieși din câmpul extrem al republicanilor MAGA”, menționând cei 91 de milioane de dolari pe care campania îi avea deja la dispoziție. Cu toate acestea, în ultimele alegeri, democrații au avut un avantaj semnificativ în finanțarea campaniei și nu este deloc clar că acesta a fost decisiv.
Cei care evită predicțiile bazate pe sondaje efectuate în stadiile incipiente și, în schimb, acordă importanță factorilor fundamentali, cum ar fi ratingul de aprobare al președintelui și starea economiei, ar trebui, de asemenea, să fie îngrijorați. Cu toate că beneficiază de avantajul faptului de a fi în exercițiul funcțiunii, ratingul net de aprobare al dlui Biden este de -16 de puncte, conform unei medii de sondaje realizate de FiveThirtyEight. Acesta este aproape identic cu poziția dlui Trump în același moment al președinției sale și cu cinci puncte în spatele lui Barack Obama.
Și în ciuda efortului administrației de a transforma „Bidenomics” într-un strigăt de mobilizare în loc de un termen peiorativ, 55% dintre americani spun că economia se înrăutățește, potrivit sondajelor efectuate de YouGov, pentru The Economist. „Bidenomics a fost un eșec total”, au scris Chris LaCivita și Susie Wiles, managerii campaniei lui Trump, într-un memorandum adresat susținătorilor și publicat pe 5 noiembrie. Campania lor intenționează să îl critice pe actualul președinte în ceea ce privește costul benzinei, alimentelor și locuințelor. Din cauza inflației, salariile reale au scăzut cu aproximativ 1,4% de la preluarea funcției de către Biden, în ianuarie 2021 (motiv pentru care Biden preferă să vorbească despre salariile raportate la nivelurile pre-pandemice din ianuarie 2020).
O altă dificultate este vârsta. Biden, care împlinește în curând 81 de ani, are în mod inevitabil o fizionomie ostenită și uneori se încurcă în cuvinte. Având în vedere direcția săgeții timpului dincolo de romanele lui Martin Amis, aceste aspecte vor deveni probabil mai evidente. Alegătorii americani par să nu fie prea liniștiți de prezența lui Kamala Harris ca vicepreședinte, care în general stă prost în sondaje, dacă nu chiar mai prost decât șeful său. Toate acestea nu înseamnă însă că Biden a fost un președinte rău: abordarea administrației sale în privința războiului dintre Israel și Hamas este încă o dovadă a beneficiilor aduse lumii de către o echipă competentă și experimentată la Casa Albă. Cu toate acestea, la momentul alegerilor, asta nu va fi suficient.
Biden pare să nu aibă nicio intenție de a se retrage, iar partidul pare să nu aibă nicio intenție de a renunța. Deci, ce ar putea face? Unele aspecte, precum starea de sănătate a omului sau starea economiei, depind de o divinitate (sau de probabilitate, în funcție de credința dumneavoastră). Altele, precum forța campaniei lui Biden, care va fi o operațiune de miliarde de dolari dedicată îmbunătățirii imaginii sale publice, se află sub control uman. Președintele va trebui să câștige voturile muncitorilor, atât ale albilor, cât și al celor de alte rase, care s-au îndreptat spre Partidul Republican. Va trebui să genereze entuziasm printre progresiștii iritați de politica administrației în ceea ce privește Israelul. Tinerii alegători vor avea nevoie de puțină încurajare pentru a-și găsi entuziasmul pentru președintele lor în vârstă. Cel mai bun promotor la vot pentru Biden va fi adversarul său, pe care mulți americani îl ignoraseră. Reintroducerea lui Trump – inclusiv entuziasmul său pentru criticarea judecătorilor în instanță – îi va ajuta, sperăm, să se vindece de nostalgie. >>
Slăbiciunile așteptatei campanii pentru realegerea lui Putin
