Deși lumea este afectată de războaie, de creșterea tensiunilor între marile puteri și de alte riscuri geopolitice, majoritatea acestor factori nu au afectat radical perspectivele economiilor și piețelor pe termenul scurt. Dar acest lucru s-ar putea schimba dacă Statele Unite revin la o poziție agresivă de tip „America First”, scrie Nouriel Roubini, pentru Project Syndicate.
<< Am intrat într-o perioadă de intensificare a rivalităților și conflictelor geopolitice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se află acum în al treilea an; conflictul dintre Israel și Hamas ar putea evolua într-un război regional; iar războiul rece tot mai profund dintre Statele Unite și China ar putea deveni fierbinte în privința Taiwanului în decursul acestui deceniu.
Dacă Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale din SUA, în noiembrie, lumea se va destabiliza și mai mult. Și totuși, până în prezent aceste riscuri au avut doar un efect limitat asupra economiilor și piețelor. Ar putea să se schimbe lucrurile în curând?
În timp ce războiul dintre Rusia și Ucraina rămâne la fel de brutal, efectele sale globale vor fi probabil mai modeste. Riscurile implicării directe a NATO sau ale folosirii armelor nucleare tactice de către Rusia sunt mai reduse astăzi decât au fost în etapele anterioare ale războiului. În mod similar, în timp ce războiul a generat inițial o creștere a prețurilor la energie, alimente, îngrășăminte și metale industriale, chiar și Europa – regiunea cel mai puternic afectată – a absorbit șocul cu doar o încetinire modestă a creșterii (sau în unele cazuri, o stagnare), nu cu recesiunea severă de care mulți analiști se temeau.
Hidrocarburile rusești au fost înlocuite cu importuri sporite din SUA și țările din Orientul Mijlociu. Impactul asupra prețurilor la alimente a fost redus, deoarece Ucraina a reușit să redeschidă un coridor la Marea Neagră pentru exporturile sale de cereale.
Războiul dintre Israel și Hamas a avut, de asemenea, doar un impact economic regional și global limitat până în prezent. Este adevărat că PIB-ul Israelului a înregistrat o contractare semnificativă în trimestrul al patrulea al anului 2023 și va rămâne probabil slab atât timp cât conflictul continuă. Daunele economice din Gaza, evident, sunt chiar mai severe, iar veniturile Egiptului din Canalul Suez – o sursă importantă de încasări în valută – au scăzut din cauza atacurilor houthi, din Yemen, asupra transportului de mărfuri prin Marea Roșie. Cu toate acestea, dacă conflictul rămâne limitat la liniile sale actuale, impactul economic și pe piață la nivel global va rămâne, de asemenea, limitat.
Până la urmă, ar fi nevoie de o escaladare regională majoră – cum ar fi un război deschis între Israel și Hezbollah, în Liban, sau semne că Israelul (și posibil SUA) se îndreaptă spre un război cu Iranul – pentru a crește așteptările privind o consecință globală mai severă. Un război total între Israel și Iran ar reduce drastic producția și exporturile de energie din Golful Persic, provocând o creștere a prețurilor la energie asemănătoare șocurilor globale de stagflație care au urmat Războiului de Yom Kippur din 1973 și Revoluției Iranului din 1979. Din fericire, probabilitatea unei escaladări regionale abrupte rămâne redusă în prezent.
În timp ce războiul rece – sau competiția strategică dintre America și China este probabil să continue să se înrăutățească în timp, relațiile nu ar putea să se deterioreze prea mult în acest an. Președintele american, Joe Biden, și omologul său chinez, Xi Jinping, au convenit asupra unei detensionări tactice la sfârșitul anului trecut, iar reacția Chinei la un rezultat nedorit în alegerile prezidențiale din Taiwan a fost relativ moderată. Cu toate că problema Taiwanului ar putea deveni mai tensionată în cursul acestui deceniu, acest lucru nu este probabil să se întâmple în acest an sau în următorul. Slăbiciunile și fragilitățile economice ale Chinei pot determina o atitudine mai puțin de confruntare față de SUA și Vest.
În același timp, măsurile de reducere a riscurilor, relocalizare, consolidare a prieteniilor și restricționare a comerțului cu bunuri, servicii, capital și tehnologii din partea Vestului nu vor intensifica prea mult pe termen scurt. Atât timp cât competiția strategică rămâne gestionată, impactul economic global va fi modest.
Cel mai mare risc geopolitic pentru creștere și piețe este reprezentat de alegerile din SUA. Totuși, este important să recunoaștem că Trump și Biden împărtășesc unele priorități în politica externă. Atât democrații, cât și republicanii au o abordare fermă față de China și vor rămâne în continuare așa. Atât Biden, cât și Trump au fost susținători puternici ai Israelului, dar recunosc și că dorita normalizare a relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită ar putea necesita recunoașterea unei soluții viitoare cu două state.
Diferența majoră dintre Trump și Biden este legată de problemele NATO, Europei și conflictul dintre Rusia și Ucraina. Unii se tem că Trump ar putea abandona Ucraina și ar lăsa Rusia să câștige războiul. Dar, întrucât este probabil să aibă o atitudine fermă față de China, ar putea fi preocupat de semnalul pe care l-ar trimite (referitor la Taiwan) de a-i permite Rusiei să preia controlul asupra Ucrainei. Mai mult, ceea ce își dorește cu adevărat Trump este ca membrii europeni ai NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare. Dacă fac acest lucru, ar putea recunoaște valoarea alianței în timp ce se orientează către Asia pentru a descuraja China.
Cel mai mare mod în care o a doua administrație Trump ar afecta piețele ar fi prin politicile sale economice. Nu există îndoială că politicile protecționiste ale SUA ar deveni mai severe. Trump a afirmat deja că ar impune o taxă de 10% pe toate importurile care ajung în SUA (rata medie a taxelor este în prezent de aproximativ 2%), și probabil taxe chiar mai mari pe importurile din China. Acest lucru ar declanșa noi războaie comerciale, nu doar cu rivali strategici precum China, ci și cu aliații SUA din Europa și Asia, cum ar fi Japonia și Coreea de Sud.
Un război comercial global ar reduce creșterea economică și ar crește inflația, devenind cel mai mare risc geopolitic pe care piețele ar trebui să-l ia în considerare în lunile următoare. În acest scenariu, de-globalizarea, decuplarea, fragmentarea, protecționismul, balcanizarea lanțurilor globale de aprovizionare și de-dolarizarea ar deveni riscuri și mai mari pentru creșterea economică și piețele financiare.
Riscurile suplimentare legate de Trump includ accentuarea efectelor stagflaționiste, întrucât acesta adoptă o atitudine de negare față de schimbările climatice și probabilitatea de a încerca să-l înlocuiască pe Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a SUA, cu o figură mai favorabilă și mai flexibilă. În cele din urmă, politicile fiscale ale lui Trump ar crește un deficit care este deja prea mare. Reducerile de impozite care sunt programate să expire ar fi prelungite, la fel și cheltuielile mai mari pentru apărare și beneficii sociale. Ar crește riscul ca supraveghetorii de obligațiuni să șocheze în cele din urmă piețele obligațiunilor cu randamente mult mai mari. Cu datorii private și publice ridicate și în creștere, s-ar introduce amenințarea unei crize financiare.
Cum se spune, „It’s the economy, stupid”. Agenda propusă de Trump în domeniul politicii economice reprezintă acum cea mai mare amenințare pentru economiile și piețele din întreaga lume. >>
