Ultimele săptămâni izbesc Kremlinul mai mult decât ultimul an

Sursa: TASS

Pe cerul Rusiei putiniste se aglomerează norii negri. Iar faptul că „vremea” se înrăutățește înaintea celei mai delicate, pentru ruși, faze a războiului ruso-ucrainean, produce un efect de levier al cărui potențial poate fi întrevăzut, dar a cărui actualizare ar putea depăși așteptările cele mai pesimiste (dacă privești de la Moscova) sau cele mai optimiste (dacă privești dinspre Kiev și capitalele prietene).

O scanare a situației de fapt indică următoarele:

A. Se înmulțesc incursiunile armate în regiunile rusești de graniță. Pe lângă semnalul prost pe care îl creează în general asemenea breșe de securitate, pentru Rusia și pentru regimul Putin, ele antrenează: 1. o degradare a sentimentului de securitate în rândul populației (și nu doar a celei limitrofe, direct vizate); 2. o suită de disfuncționalități în relația dintre cetățeni și reprezentanții puterii centrale la nivel regional; 3. o suită de disfuncționalități între puterea centrală și puterea regională, aceasta din urmă văzându-se tot mai decisiv prinsă între ciocanul Kremlinului și nicovala populației.

B. Pe măsură ce se înmulțesc asemenea incursiuni și se amplifică spectrul amenințării lor, statul rus începe să se confrunte cu o problemă nouă: situația refugiaților interni. Este inevitabil ca, pe lângă disconfortul de imagine aferent, slăbiciunea statului să devină vizibilă pe palierul „gospodăresc” al gestionării acestui flux de oameni cu nevoi specifice în asemena situații: găsirea unui adăpost, situația mersului la serviciu, la școală, etc.

C. Moscova însăși e clar în cătarea dronelor inamice. Fapt în sine spectaculos, acesta e dublat de indicii că țintele din zona capitalei sunt alese pe sprânceană – de pildă, zonele locuite de elite. Nu e ușor de măsurat cu precizie efectul psihologic și social, eventual și politic, al unor asemenea evenimente, dar e de intuit că potențialul de a antrena o alienare în rândul acestora este destul de ridicat. De altfel, până acum, elitele eclozate din oul cel mare al regimului Putin au simțit războiul doar în modul în care majoritatea rușilor își duseseră traiul de zi cu zi și înainte de conflict: privați de luxul călătoriilor în destinații de lux, privați de bunuri de lux, etc.

D. Sporește în intensitate ciocnirea dintre vectorii de putere de la Moscova – pe lângă adâncirea faliei dintre Evgheni Prigojin și conducerea armatei, intră mai nou în joc și gruparea cecenă a lui Ramzan Kadîrov, care tocmai l-a provocat pe Prigojin la duelul gangsterilor – după modelul „hai să ne vedem în stradă, la o anumită oră, într-un anumit loc”.

E. Se strânge lațul extern. Dincolo de Ocean, e respinsă, public, ideea unei păci Potemkin care ar menaja interesele Rusiei și ar amplifica până la cer chinul Ucrainei, sacrificând totodată securitatea regională. Dincoace de Ocean, Europa face un tot mai spectaculos front comun în jurul Ucrainei și a Republicii Moldova. Nu decurge de aici doar o doză zdravănă de umilire a Imperiului Rus, ci apar și efecte cuantificabile pe dimensiunea influenței ruse în regiune. O influență pentru clădirea căreia statul rus a luat fără milă de la gura poporului rus. Sunt investiții colosale, întinse pe 20 de ani, în schimbul cărora Moscova, în loc să culeagă un uriaș profit, se alege acum cu un răsunător faliment. Iar din China, veștile bune așteptate se lasă pe mai departe așteptate și, cel mai probabil, nu vor veni niciodată.

F. Nu în ultimul rând, „mușcă” cu toți dinții marele necunoscut: cum va arăta, în esența ei, contraofensiva ucraineană? Dacă, deopotrivă pentru regimul moscovit și pentru populația rusă, problemele s-au înmulțit dramatic în ultimele săptămâni și fără aportul natural așteptatelor operațiuni ucrainene, oare cum va sta situația atunci când se va intra în acea fază a luptei? E o întrebare legitimă și de neocolit; oricum, ignorarea ei de către ruși – de la cei de rând până la elitele care îi conduc cu lasoul – nu ar face decât să îi amplifice variantele proaste de răspuns.

La cum arată „astrele”, Putin e în situația de a pierde nu un singur război și pe un singur front – cel din Ucraina. Ci mai multe războaie, deopotrivă acasă și pe un plan extern mai larg, mult dincolo de Ucraina.

Un bilanț minunat | Teritoriul rus, penetrat. Politica externă a Moscovei, aproape de comă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here