Umbra Chinei peste armatele Commonwealth-ului

Luni, în orașul Bridgetown, Prințul Charles a fost obligat să asiste la spectacolul în care Barbados a devenit oficial o republică, pe măsură ce Regina se retrage din funcția de șef al statului. Fosta colonie britanică a devenit independentă în 1966, dar anul trecut prim-ministrul țării, Mia Mottley, a anunțat că țara va avea propriul ei președinte, deși va rămâne membră a Commonwealth-ului, scrie Radomir Tylecote în The Spectator.

🔹 Decizia pare să fi fost influențată într-o oarecare măsură de activitățile Chinei. Barbados s-a înscris la „O centură, un drum” (BRI) a Chinei, în timp ce la Beijing s-a deschis un birou pentru facilitarea investițiilor în Barbados. Prim-ministrul Mia Mottley îl consideră pe președintele Xi „foarte captivant”. Barbados a fost printre primele țări din Caraibe vorbitoare de limbă engleză care au stabilit legături cu China, iar Beijingul face acum donații în valoare de milioane de dolari forțelor armate ale țării.

Dar Barbados nu este singura țară din Commonwealth care a atras atenția Chinei. De fapt, China dezvoltă din ce în ce mai mult legături militare și diplomatice cu statele Commonwealthului, iar institutele sale de pregătire militară primesc un număr tot mai mare de studenți străini.

În aprilie, Fiji Times a notat că doi dintre ofițerii de rang înalt ai țării, inclusiv comandantul interimar al forțelor terestre, au obținut diplome de master în științe militare de la o instituție militară chineză.

În Namibia, Beijingul a finanțat Colegiul de Comandă și Stat Major al țării. Oferă din ce în ce mai multe programe de instruire soldaților din Sri Lanka și a colaborat cu partidele aflate la guvernare din Africa de Sud, Zimbabwe, Mozambic și Namibia pentru a finanța Școala Ideologică Mwalimu Nyerere din Tanzania, cândva un centru de pregătire pentru mișcările anticoloniale africane, care va antrena anual 400 de persoane, ofiţeri şi civili. În Uganda, Academia de Leadership Oliver Tambo este o „școală politico-militară” sponsorizată de China. China a început, de asemenea, să antreneze Serviciul Național de Tineret paramilitar din Kenya.

Alte țări din Commonwealth care primesc pregătire militară chineză includ Camerun, Rwanda și Guyana. În Barbados, Armata de Eliberare a Poporului (AEP) face donații din ce în ce mai mari forțelor armate, ai căror membri participă și la cursuri de formare în China.

Când soldații Commonwealth-ului se află în China, ei sunt adesea manipulați ca și asume „angajamente publice” în presa de stat. Soldații Commonwealth intervievați de oficiosul Global Times în 2019 și-au exprimat admirația pentru dezvoltarea Chinei, criticând atitudinea Occidentului atât față de China, cât și față de propriile lor țări. Marinarii nigerieni care studiază în China au criticat metodele pe care Statele Unite le folosesc pentru a ajuta la lupta împotriva lui Boko Haram și au sugerat că China va avea cea mai puternică armată din lume până în 2050. Programele militare își propun chiar să convingă ofițerii Commonwealth-ului că China are un istoric mai bun în materie de drepturile omului decât Vestul.

În Zimbabwe, influența Chinei merge mult mai departe. Există dovezi care sugerează că relația istorică pe care a dezvoltat-o China cu armata țării ar fi permis Beijingului să hotărască însăși soarta guvernului. Înainte de-a conduce lovitura de stat care l-a înlăturat pe Robert Mugabe, Emmerson Mnangagwa a vizitat China alături de generalul din Zimbabwe Constantino Chiwenga. Când cei doi s-au întors, s-au revoltat împotriva „Bătrânului” Mugabe.

Mnangagwa susține că a fost prietenos cu patru generații de lideri chinezi: el și Chiwenga au primit pregătire militară în China și au fost legați de proiectele ei de afaceri din Zimbabwe.

După ce Mugabe a fost înlăturat, investitorii occidentali au salutat oportunitatea de a investi din nou în Zimbabwe. Dar acum trebuie să negocieze cu „economia hibridă” a lui Mnangagwa – un corporatism militaro-civil condus pe linii chinezești. Forțele de securitate din Zimbabwe și-au reluat violența de rutină împotriva civililor și se discută despre cererea țării din 2018 de a adera din nou la Commonwealth.

Zimbabwe poate fi un exemplu extrem, dar folosirea educației militare pentru a influența țările din întreaga lume este acum o practică standard pentru Beijing. Programele de educație militară ale Chinei au fost formate pentru prima dată în anii 1950, când statul comunist a încercat să influențeze mișcările anticoloniale din lumea a treia. Influența militară chineză a scăzut ulterior în importanță până la viziunea recentă a Beijingului către un expansionism mai mare.

Dar guvernele Commonwealth-ului trimit acum un număr tot mai mare de soldați să se antreneze în China. Ofițerii care sunt văzuți ca viitori oameni de top sunt trimiși să studieze la institute de elită precum Universitatea Națională de Tehnologia Apărării din provincia Hunan, o instituție ale cărei legături de cercetare cu universitățile din Marea Britanie au fost documentate în altă parte.

China acordă din ce în ce mai multă atenție țărilor pe care Marea Britanie le-a neglijat de zeci de ani. Faptul că Înalta Comisie Barbadiană se află pe o stradă lăturalnică murdară din Tottenham Court Road nu i-a ajutat să-i îndrăgească pe demnitarii Marii Britanii.

Programele de pregătire militară în expansiune ale Chinei ar putea avea un impact grav asupra democrației și guvernării țărilor din Commonwealth. În timp ce Marea Britanie începe să privească din nou spre exterior, Commonwealth-ul ar trebui să examineze, de asemenea, cum poate promova cel mai bine normele liberale și democratice în anii următori.🟦

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here