În urmă cu câteva zile, chiar un deputat PSD – Liviu Pleșoianu – o acuza pe Viorica Dăncilă că se află total sub influența controversatului senator independent și om de afaceri Florea (Ică) Voinea, considerat de tot mai mulți PSD-iști și membri ai guvernului drept ”premierul din umbră”. G4Media dezvăluie că soția lui Voinea, Olga Lucheria Voinea, este angajată la o bancă rusească.
Senator „independent”, Florea (Ică) Voinea este un potent om de afaceri care a reușit să se ferească de atenția presei. În ultima vreme, se pare că Viorica Dăncilă și-a creat o echipă de campanie ad-hoc, condusă de Florea Ică Voinea, personaj-cheie în „Cercul de fier”, condus de șeful Cancelariei, Costin Mihalache, după cum universul.net scria aici.
Chiar și voci din interiorul PSD au criticat în spațiul public existența acestui grup ocult de putere, supranumit ”Cercul de fier” din preajam premierului Dăncilă.
„Înțeleg că azi se reunește CEX pentru a pregăti mini-congresul de sâmbătă, intrat zdravăn la apă, unde vor participa doar cei dispuși să o aplaude frenetic pe doamna Dăncilă#2. Dragă CEX, eu nu mai am nicio așteptare, ci doar o sugestie: la ședința de azi ar fi normal să participe și președinții partidului, domnii Ică Voinea și Cristian Burci (zis și ‘baby broker’). Ar fi păcat ca o ședință atât de importantă să se desfășoare în absența eminențelor lor mult prea cenușii”, scria Pleșoianu pe Facebook, în urmă cu câteva zile.
Florea Voinea (63 de ani), zis și Ică Voinea, un apropiat al familiei Vioricăi Dăncilă, este considerat de tot mai mulți PSD-iști și membri ai guvernului drept ”premierul din umbră”. Fostul lider al Uniunii Tineretului Comunist (UTC), mâna dreaptă a lui Nicu Ceaușescu, Ică Voinea a ajuns să aibă o influență majoră asupra deciziilor guvernamentale, chiar dacă nu are nici o calitate formală în executiv, după cum au declarat pentru G4Media.ro surse politice.
În calitate de sfătuitor din umbră al lui Dăncilă, Ică Voinea a început să aibă influență asupra numirilor în funcții – cheie din ministere, companii de stat și agenții guvernamentale, precum și asupra tacticilor politice ale premierului. Informațiile G4Media.ro arată că Voinea a avut un cuvânt de spus în numirea șefului CNAIR și a fostului ministru de Interne, Nicolae Moga.
Legăturile cu Dan Voiculescu și patronul Borsec
Voinea este un personaj discret pe scena politică, deși a avut două mandate de deputat și unul de senator din partea alianței PSD – PUR. Pe lângă implicarea în politică post-1989, el a fost strâns legat de câteva personaje extrem de controversate din lumea economică: Dan Voiculescu, fondatorul Antenei 3, și Octavian Crețu, patronul Borsec. Dacă în cazul lui Voiculescu există o decizie finală de colaborare cu Securitatea, în privința unei presupuse colaborări a lui Crețu cu fosta poliție politică comunistă există doar zvonuri publicate în presa anilor 2000.
Mai precis, potrivit CV-ului său, Ică Voinea a fost Director General Executiv la Antena 1 și apoi consilier economic la Corporatia pentru Cultura si Arta INTACT în perioada 1998 – 2005. În perioada 2009 – 2012, el a devenit consilier economic la compania Romaqua Borsec.
De altfel, tocmai relația apropiată cu Dan Voiculescu l-a propulsat în Parlament. El a intrat în Camera Deputaților în 2000 pe listele Partidului Umanist din România (PUR), partidul înființat de fondatorul Antenei 3. A avut două mandate de deputat (2000 – 2008) grație alianței PUR – PSD, apoi un mandat de senator (2012 – 2016) pe listele PSD din Vaslui.
Legături cu China și trecutul comunist, excluse din CV-ul oficial
Dar puterea lui Voinea vine din trecutul său. El a fost unul dintre stâlpii regimului comunist, mai precis lider al UTC (Uniunea Tineretului Comunist), instituție condusă de Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului Nicolae Ceaușescu. Deși în CV-ul său nu figurează nimic despre acea perioadă, Florea Voinea a dat detalii din belșug într-un interviu pentru Radio România Internațional, secția chineză .
A spus că el ”conducea activitatea economică a CC al UTC, conduceam la vremea respectivă vreo 29 de șantiere naționale” și că a preluat de la Nicu Ceaușescu conducerea unei delegații care a vizitat China în 1986. O vizită în care, susține Voinea, l-a întâlnit și s-a împrietenit cu Li Keqiang, pe atunci lider al tinereretului comunist chinez, care ulterior a devenit premier al Chinei.
Interviul, extrem de bogat în detalii biografice, arată atracția lui Florea Voinea pentru Rusia și China. Iată două fragmente, relatări ale vizitelor sale la Moscova și Beijing:
”Dacă mergi să vizitezi Shenzhenul, cu Huawei și ZTE, să vezi ce au făcut acolo… centrala lor atomică, cu câte grupuri funcționează acolo… Au ridicat orașe noi, nu îți vine să crezi că pe pământ pot fi și aceste construcții (…) Pentru mine este o enigmă de ce noi nu am continuat colaborarea cu China, de ce nu colaborăm cu ei și de ce nu realizăm proiecte împreună cu ei. Vă mărturisesc că Zhang Gaoli a spus, acum 4-5 ani, că pentru ei nu este o problemă să sprijine dezvoltarea României, ne pot împrumuta chiar fără garanții guvernamentale și putem să plătim cu orice. Ori când ai o asemenea ofertă și nu o fructifici, mărturisesc că nu știu care sunt cauzele”
”În octombrie 2013 am fost la Moscova, în calitate de membri ai Comisiei de Politică Externă. Și acolo ne-am întâlnit cu vicepreședintele Senatului, cu vicepreședintele Dumei de Stat și cu vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, și ei ne-au zis la unison: „Domnilor, dar noi suntem vecini. Vecinii își împrumută o pungă cu zahăr, o sticlă de ulei, se întreabă de sănătate unul pe altul, noi oare de ce nu ne înțelegem ca și vecini? Nu vă interesează piața Rusiei? Noi ne-aducem aminte că am importat din România foarte multe produse de mare calitate. Am vrea să continuăm această colaborare. Nu vă interesează?” Am venit și am spus-o celor care aveau decizia. Am spus-o, s-a întâmplat ceva? Nu s-a întâmplat nimic”.
De altfel, după Revoluție, el și-a păstrat atracția pentru China, intrând în conducerea unei inițiative numite Casa Româno – Chineză și a Camerei de Comerț România – China. Tot în interviul citat a relatat că a participat la organizarea unor evenimente politico-economice bilaterale.
Olga Lucheria Voinea, angajată la Banca Internaţională de Investiţii condusă de Rusia
Soția lui Ică Florea este Olga Lucheria Voinea, fostă colegă de Parlament cu el în mandatul 2000 – 2004. Și ea intrată în politică pe lista partidului lui Voiculescu, Olga Voinea a ajuns în acest an în board-ul unei bănci rusești cu sediul la Moscova, potrivit contului personal de LinkedIn.
E vorba despre International Bank for Economic Cooperation (IBEC), o bancă înființată de fosta URSS și alte state din lagărul comunist în 1963, și în care România a intrat în 1964.
Presa de investigații din Ungaria și cea din Cehia au scris despre planurile IBEC de a fuziona cu altă bancă rusă, Banca Internaţională de Investiţii (IIB / BII), care este în plin proces de mutare a sediului în Ungaria. Ambele bănci sunt considerate a avea legături cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului, după cum arată o analiză publicată pe portalul Al Jazeera și preluată de Rador.
Guvernul României a majorat din nou participația la „Banca de spionaj a Moscovei”
Guvernul a majorat din nou participația la „Banca de spionaj a Moscovei”. România a virat încă 3,6 milioane de euro către Banca Internațională de Investiții (BII) în luna martie din acest an, mărindu-și participația și ajungând astfel al cincilea mare investitor în această instituție financiară, după Rusia (45,5%) și Bulgaria (12,80%).
„Datorită ultimelor contribuții ale României și Republicii Cehe în anul 2018, în valoare de 4 milioane de euro și respectiv 7 milioane de euro, și a contribuției României din martie 2019, în valoare de 3,6 milioane de euro, ponderea Federației Ruse în capitalul plătit a scăzut de la 48% la 45%. Contribuțiile reprezintă încă o dovadă a angajamentelor statelor membre.”, arată banca într-o prezentare actualizată către investitori, realizată în luna iunie 2019.
Amintim că, într-o întâlnire în Cuba, în decembrie 2018, Consiliul Guvernatorilor, forul suprem de conducere al băncii, din care face parte și Eugen Teodorovici, a aprobat o nouă capitalizare pentru perioada 2018-2022.
Banca Internațională de Investiții (BII), al cărei sediu a fost mutat de la Moscova la Budapesta în luna iunie a acestui an, este o instituţie multilaterală de dezvoltare care promovează dezvoltarea socială şi economică între statele sale membre. Banca a fost înfiinţată la data de 10 iulie 1970 şi înregistrată la Secretariatul Naţiunilor Unite cu numărul de înregistrare 11.417. România a ratificat aderarea la BII în data de 28 ianuarie 1971.
BII a intrat în atenția media în luna martie a acestui an când senatorul PNL, Florin Cîțu, a acuzat Guvernul controlat atunci de Liviu Dragnea de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României.
Cele mai multe acuzații s-au îndreptat împotriva ministrului Finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Cîțu se întreabă dacă este spion rus. Cîțu susținea atunci că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România ar fi Banca Internațională de Investiții (BII), în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie 2018.
Teodorovici a reacționat în data de 2 aprilie, pe Facebook, la acuzațiile repetate ale senatorului liberal Florin Cîțu legate de funcția de guvernator pe care o deține la Banca Internațională de Investiții. Teodorovici l-a contrazis pe Cîțu, susținând că nu beneficiază de privilegii, imunități sau scutiri de taxe și impozite pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al acestei bănci.
Banca Internaţională de Investiţii (IIB/BII), „Banca de spionaj a Moscovei”
Banca Internaţională de Investiţii (IIB/BII), condusă de Rusia, urmează să-şi finalizeze reforma complexă cu relocarea sa la Budapesta, capitala Ungariei, în ciuda controverselor diplomatice din jurul băncii, presupusă a avea legături cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului, se arată întro analiză publicată pe portalul Al Jazeera, preluată de Rador.
Banca de dezvoltare susţinută de Moscova a anunţat, la sfârşitul săptămânii (trecute) că va avea, în septembrie, primul său consiliu al guvernatorilor reunit după mutarea în Uniunea Europeană, semnalând un început de operare la noua sa bază. Guvernul naţionalist-populist ungar al premierului Viktor Orban susţine că găzduirea IIB va extinde orizonturile economice ale ţării sale şi va promova Budapesta drept centru financiar regional pentru Europa Centrală şi de Est (CEE). Cu toate acestea, criticii spun că banca este un front pentru o operaţiune a serviciilor de informaţii ruseşti, care ameninţă UE şi NATO.
Înviată de preşedintele Vladimir Putin din cenuşa băncii sovietice de dezvoltare Comecon, IIB se mândreşte cu nouă state membre. Cinci – Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, România şi Slovacia – sunt ţări foste comuniste, acum în UE şi NATO. Cuba, Mongolia, Vietnam şi Rusia constituie restul.
IIB insistă că nu este rusească, în ciuda faptului că Moscova controlează o participaţie de 47% la bancă. Ungaria deţine 12,87%. IIB va fi „prima şi singura bancă multilaterală de dezvoltare cu sediul în regiunea CEE”, potrivit unui blog scris de purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, Zoltan Kovacs, care nu a răspuns la întrebările adresate de Al Jazeera. Banca va oferi companiilor maghiare acces la piaţa internaţională şi o finanţare semnificativă, a scris el.
Criticii susţin, însă, că aceşti bani merg aproape exclusiv la o reţea de oligarhi pe care Orban a înfiinţat-o pentru a controla anumite sectoare economice şi pentru a beneficia de volume uriaşe de finanţare UE, care intră în Ungaria.
Articolul integral poate fi citit aici
