Cu un start timid după șocul Brexit și cel al primelor alegeri câștigate de Donald Trump și tot mai în profunzime după invadarea Ucrainei, numeroase cercetări academice, rapoarte oficiale sau neoficiale, ca și analize media au reliefat mecanisme reactualizate prin care Rusia acționează sistematic pentru a dezbina națiunile-țintă.
Moscova nu este întotdeauna nevoită să opereze prin intermediul unui anumit individ, prin intermediul unui “om al Rusiei” în care și oase, plătit, direct sau indirect, îndrumat direct sau indirect. O face și astfel, bineînțeles, dar nu se rezumă doar la atât.
În schimb, adesea este suficient pentru Kremlin ca în societatea vizată să se creeze o polarizare și o divizare extremă, iar teme catalizatoare, știm bine, există din belșug.
De altfel, acest tip de modus operandi se poate dovedi mult mai eficient decât cel limitat la utilizarea unor săgeți individuale alese pe sprânceană și scoase la produs în bordelul geopoliticii imperialiste a țarului modern.
Motivul e ușor de intuit: stimulând polarizarea, ajungi să implici în crearea haosului și dezbinării un număr uriaș de cetățeni. Oameni care, fără să își dea seama că angajamentul lor în numele unei cauze e arondat unor interese străine, se împart în tabere ireconciliabile. Iar taberele, ireconciliabile fiind, sfârșesc nu rareori prin a recurge la un discurs agresiv, prin a produce un zgomot de fond ce nu mai permite filtrarea sunetului esențial, punctul culminant fiind acela în care, la urne, mulți vor îmbrățișa partidele extremiste, născute și hrănite ele însele din și cu această polarizare.
În România momentului, cele două săptămâni rămase până la votul din turul doi al prezidențialelor oferă condițiile ideale pentru o furtună perfectă.
Cu greu puteai găsi două personaje mai antagonice din punct de vedere al războiului “cultural” întreținut de Rusia, decât Călin Georgescu și Elena Lasconi: conservator vs progresist, rural vs urban, blue collar vs white collar, educat vs “necalificat”, religios habotnic vs ecumenic, “neutru” pe gustul Rusiei vs pro-european și pro-american deschis.
“Iliescu 2” este, cred, porecla perfectă pentru Călin Georgescu, iar asta măcar pentru faptul că – și generațiile 40+ nu se poate să fi uitat – în vremea blajinului Ion Iliescu (“Iliescu 1”, originalul) a avut loc cea mai violentă confruntare pe liniile de demarcație schițate mai sus. Confruntarea cu ranga, de pe străzile Capitalei, din 13-15 iunie ’90: mineri vs pletoși, români vs sculele Occidentului, intelectuali vs “noi gândim, noi nu muncim”, etc.
Am observat că în prima sa reacție după victoria din primul tur, Călin Georgescu explică, cu un timbru vocal de călugăr, că el nu este nici extremist, nici putinist, nici cu Rusia.
Desigur, asta rămâne de cercetat, nu de crezut.
- Dincolo de declarațiile din trecut, care indică fix contrariul, cu câteva zile înainte de scrutin, la Digi24, Călin Georgescu a evitat timp de patru minute să răspundă, cu DA sau NU, la o întrebare simplă: Îl admirați pe Vladimir Putin?
- Iar dincolo chiar și de acest episod absolut memorabil în condițiile în care Putin omoară oameni nevinovați (deopotrivă adulți și copii) la doar câțiva kilometri de România, e și magia cifrelor: Călin Georgescu nu a declarat nicio cheltuială, dar a bătut partide care au cheltuit milioane.
- Expert Forum e tranșant și a cerut Autorității Electorale Permanente să facă un control: „Una dintre concluziile principale este că nu au fost declarate venituri și cheltuieli de către candidatul independent Călin Georgescu ceea ce este neverosimil pentru un candidat care obține peste 20% din voturi”.
Și tot în prima reacție de după victorie am mai observat două lucruri care îl priponesc de-a dreptul în siajul Kremlinului:
- “Nu există Est sau Vest”.
- “Stabilitatea noastră economică și socială vine din neutralitate”.
Foarte interesantă perspectivă pentru un candidat care se jură că nu este nici putinist, nici săgeată rusească.
Est și Vest au existat mereu în configurația geopolitică și culturală a Europei. Dar poate cel mai evident până și pentru un copilaș, distincția Est-Vest s-a profilat în timpul Războiului Rece (și a rămas valabilă și după prăbușirea URSS).
E cu atât mai bizară anularea acestei distincții, Est-Vest, de către Calin Georgescu cu cât tocmai Călin Georgescu a avut un soi de mentor în persoana unui fost ministru comunist (Mircea Malița). Iar acel ministru, comunist fiind, a avut în ADN-ul său de nomenclaturist în primul rând respectiva distincție!
Și tot nerecunoașterea acestei distincții, Est-Vest, sună de-a dreptul odios de sfidător la adresa realității, azi, când ea este resuscitată, cu o violență fără precedent de la Al Doilea Război Mondial, tocmai de către Rusia, după modelul Războiului Rece, prin intermediul războiului fierbinte din Ucraina.
În fine, povestea cu “neutralitatea” dorită de Călin Georgescu.
Ei bine, experiența de viață a oricărui român contemporan demontează lejer spusele candidatului (până acum) victorios: “Stabilitatea noastră economică și socială vine din” aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Până a fost primită în aceste două cluburi vitale din punct de vedere economic și securitar, țara noastră a fost o oază de ex o exploatare rusească, de violență de stat, de sărăcie lucie, de prezent fără viitor, de omniprezent trecut cangrenat.
“Neutralitatea” pe care o propovăduiește Călin Georgescu este, pentru o țară de talia României și cu vecinătatea rusească a României nimic mai mult decât un o pârghie de presiune pentru Kremlin.
Așa cum, de altfel, “neutralitatea” impusă de Moscova Republicii Moldova a fost cheia tâlharului de la ușa celui tâlhărit.
Să zicem că (prin absurd) Călin Georgescu nu ar avea absolut nicio treabă, absolut nicio legătură cu Rusia. Chiar și așa, prin el, Călin Georgescu ales președinte, Rusia își va fi atins cu asupra de măsură scopul.
Vorba unui extremist francez de dreapta, bine conectat la Moscova, citat chiar luni de agenția rusă TASS: Victoria lui Călin Georgescu este “o palmă impresionantă pentru UE şi NATO”.
Vorba aia, o zic chiar prietenii lui Putin și le răspândește mesajul propaganda criminalului de la Kremlin.
